joi, 8 ianuarie 2015

Rezultate concurs fotografie

Spre bucuria sau întristarea unora (cel puţin a mea), la Concursul de Crăciun - Zlatna în prag de sărbătoare, unde am avut premii în valoare de apx. 350 lei, s-a înscris o singură persoană, cu o singură poză.
Având în vedere acest fapt, nu se poate vorbi de un concurs şi va fi acordat un singur premiu, de participare.
O aştept pe Evelina Cîmpean (căreia îi mulţumesc) să-şi ridice premiul săptămâna viitoare, de la sediul Centrului de Informare şi Dezvoltare Turistică Zlatna (clădirea Clubului Elevilor).
Poza o puteţi vedea mai jos.


vineri, 12 decembrie 2014

Concurs de Crăciun - Zlatna, în prag de sărbătoare

Cu ocazia Sfintelor Sărbători şi cu scopul "ascuns" de a obţine cât mai multe imagini reprezentative pentru perioada sărbătorilor de iarnă în oraşul nostru, organizăm un concurs privind cea mai expresivă imagine a acestor sărbători!
Pozele (maxim 3 buc. pe cap de furajer) se vor trimite pe adresa: trascaucorp@gmail.com, până în data de 28 Decembrie 2014, iar premianţii, adică primele 3 poze premiate, vor fi anunţati dupa Revelion.
Evident, concursul este unul subiectiv, contează  încărcătura emoţională, dar juriul va ţine cont de calitatea fotografiei, compoziţie cât şi de toate celelalte care contează. Fotografiile ( ar fi bine să fie comprimate *zip, *rar) trebuie să fie de dimensiuni minim 3888x2592.
Juriul este format din: Alex Vasilie (fotograf), Adrian Puiuleţ (organizator), Adina Zavragiu (secretarul Primăriei Oraşului Zlatna). 
Pozele trimise în cadrul concursului pot fi folosite pentru promovarea imaginii oraşului, fără a mai fi nevoie de aprobarea expresă a fotografului. În toate materialele în care vor apărea fotografiile, va fi menţionat numele fotografului.
Premiile (I, II şi III) sunt diverse, constând în ghiduri turistice ale judeţului, logo-uri, CD-uri de muzică folk, Micul dicţionar al celebrului folkist Nicu Alifantis,  iar premiul I constă într-o chitara clasică Reghin!
Aşteptăm pozele şi vă urăm:

luni, 30 iunie 2014

Cabana Negrileasa

Despre Negrileasa cred că ştiţi atâtea. Rezervaţia Poiana cu narcise de la Negrileasa, înfiinţată în anul 1995 prin hotărârea Consililului Judeţean Alba nr. 20/1995, reconfirmată prin Legea 5/2000, este arie naturală protejată de interes naţional fiind încadrată, conform Legii 462/2001 la categoria rezervaţilor naturale, corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN. De curând a fost inclusă şi în situl de importanţă comunitară Trascău -ROSCI0253.  Scopul principal al Rezervaţiei botanice Poiana cu narcise de la Negrileasa este cel de conservare a speciei de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de localnici ruşculiţă sau luşcă. 
Eu, personal, mă duc în Negrileasa din anul 1995, iar de prin anul 2001 particip la eforturile de protejare a narciselor. Sincer cred că e din ce în ce mai bine, însă trebuie făcut mai mult, altfel populaţia de narcise -  şi aşa redusă ca număr şi " auto-mutată" din cauze care ţin de "civilizaţia", "responsabilitatea" poporului român, care urmează îndeaproape dictonul " după mine, potopul"-, va dispărea.
Dar Negrileasa nu înseamnă doar narcise. Reprezintă un peisaj atipic, atât pentru altitudinea la care se află, cât şi pentru locaţia ei: în Munţii Metaliferi, la graniţa cu Munţii Trascăului. Negrileasa înseamnă istorie, legende, obiceiuri şi determinare. Negrileasa are obiective turistice în imediata apropiere, ca să exemplific  cu Vârful Vâlcoi, cu minele şi mormintele dacice, are zeci de km de drumuri pe care se poate face mountain-bike, trasee turistice (care vor fi dezvoltate începând cu luna Septembrie a acestui an), şi  ca o completare, are idei de dezvoltare a turismului. 
Cabana Negrileasa a fost construită de către Primăria Comunei Bucium şi pusă în funcţiune anul acesta, în luna Mai, pe fundaţia fostei cabane, în imediata apropiere a scenei din poiană. Nu e terminată, în sensul că mai sunt camere ce trebuie finalizate, câteva facilităţi exterioare, amenajări etc. Capacitatea ei va creşte de la 5 camere, câte există în prezent, până la 15 camere.


Ce mi s-a părut excelent e că deja are cabanier. Permanent. Şi nu orice cabanier. Un om cu experienţă, care ştie să lucreze cu oamenii. Printre altele şi un bucătar deosebit. Am întrebat dacă există un meniu stabilit, deşi ştiam că la început, având în vedere că afluxul de turişti este mic, nu poţi face un meniu mai complex de o ciorbă şi un felul doi destul de simplu. Nea Fane (cabanierul nostru) mi-a răspuns: "Deocamdată aşa stă treaba. Dar dacă mă suni, facem orice. Pentru 2, 5, 10, 30 sau chiar 60 de persoane." Şi omul nostru nu se laudă degeaba. Ajutat de soţia   lui, face minuni, aşa cum a făcut minuni la Arieşeni, acolo unde a fost cabanier înainte.


Detalii tehnice:
Coordonate GPS
Latitudine   46°13'41.23"N
Longitudine 23°13'18.16"E
Capacitate de cazare: 5 camere, fiecare cu pat dublu.
Preţ: 50 lei/noapte/cameră.
Condiţii:
Baie (apă caldă etc.) la fiecare cameră
Bar 
Sală de mese
Frigider comun
Meniu: la comandă (telefonic)
Telefon contact: Ştefan (Fane) 0752-920074
Acces auto: în prezent , cel mai bun drum, pe care se poate ajunge şi cu maşină mică este: Din DN 74 Alba Iulia -Abrud se intră pe DJ 107I, modernizat, care duce la Bucium. Până în centrul comunei, Bucium Şasa, sunt 11 km. De aici continuăm pe acelaşi drum judeţean, asfaltat, în direcţia Mogoş, încă aproximativ 5 km. Aici părăsim drumul asfaltat, (în curba din Dealul Mogoşului)  trecem pe lângă un panou informativ cu rezervaţia "Poiana cu Narcise de la Negrileasa" şi după 6 km ajungem în poiană. În total 22 kilometri, de la intersecţia cu DN74, din care 6 neasfaltaţi.
Mai jos sunt hărţi cu accesul, plus căteva detalii, de la părăsirea drumului asfaltat.






E un început, evident. Dar cred că zona merită. În toate anotimpurile. Şi cred că  această dezvoltare, însoţită de un grad de responsabilitate, pe care Primăria Bucium o arată deja, nu poate să fie decât de bun augur!
Vă aşteptăm la Negrileasa!
Pozele de mai sus şi cele vor fi urma sunt preluate de pe pagina de Facebook a Comunei Bucium!







joi, 27 februarie 2014

Festivalul Internaţional de Film Etnografic -F.I.F.E Zlatna, ediţia a II-a

Comunicat de presă


A doua ediţie a Festivalului Internaţional de Film Etnografic (FIFE) Zlatna, din judeţul Alba, se va desfăşura în perioada 6-8 iunie 2014. Vă anunţăm cu această ocazie că a început înscrierea filmelor în competiţia FIFE Zlatna, Ediţia a II-a. Sesiunea de înscriere este deschisă tuturor cineaştilor independenţi sau profesionişti, până pe data de 15 mai 2014. Regulamentul festivalului este disponibil pe site-ul FIFE Zlatna: www.etnofilmzlatna.ro

sursa: adevarul.ro
                                      

Preşedintele juriului Festivalului Internaţional de Film Etnografic (FIFE) Zlatna, ediţia a II-a este Maestrul Dorel Vişan, o stea a filmului şi teatrului românesc. Născut în Tăuşeni, judeţul Cluj, marele actor a interpretat peste 40 de roluri în teatru, de la Molière la Shakespeare, de la Marivaux la Büchner, iar în film a avut peste 60 de roluri, în cea mai variată gamă. Măiestria artistică a celebrului actor este apreciată deopotrivă în România, dar şi în Europa. Mircea Daneliuc i-a oferit lui Dorel Vişan rolul principal (senatorul Vârtosu) în filmul Senatorul melcilor, din 1995. Pentru prestaţia sa din film, acesta a primit premiul de interpretare masculină, la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franţa. „Senatorul e genial interpretat de Dorel Vişan, un voinic spătos, care seamănă ciudat cu Charles Napier, actorul venerat al lui Jonathan Demme”. „Senatorul melcilor” ar fi trebuit premiat pentru formidabilul actor Dorel Vişan, în rolul titular”, a publicat Thierry Jousse, în „Cahiers du Cinema”.
O altă latură artistică a doctorului în arte - în domeniul teatrului -, Dorel Vişan este publicarea de poezii, articole şi eseuri: “De vorbă cu Domnu”, “Voi veni cu fluxul”, “Vremea cireşelor amare”, “Păcate”, “PSALMI”, “Psalmi”, “Cine-i păzeşte pe paznici”.
De-a lungul timpului, criticii de film şi teatru, atât din ţară cât şi din străinătate au adus elogii marelui actor. Amintim câteva dintre premiile acordate actorului Dorel Vişan:

         Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Filmului Românesc de la Costineşti (1981)
               Cel mai bun actor al anului acordat de Asociaţia Oamenilor de Teatru (1987)
          Nominalizare pentru cel mai bun actor la Festivalul european al filmului (1988),
         Premiul pentru interpretare masculină pentru rolul din "Senatorul melcilor" la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franţa (1995)     
         Milleniu - Hall of Fame - "Honoring prominent citizens of the Twentieth Century" (1998)
           Premiul de Excelenţă la TIFF pentru activitatea sa neîntreruptă în slujba artei (2003).
           Ordinul Naţional Serviciul Credincios în gradul de Cavaler (Preşedinţia României)
           Crucea  Saguniana (Mitropolia Ardealului 20l3  ).
 


-

vineri, 21 februarie 2014

"Centrul Universului" văzut de pe Buricul Pământului

Zlatna poate avea şi alte perspective decât cele cu care suntem obişnuiţi. Flaviu Cernescu din Bocşa şi Theodor Andrei Bran din Sibiu vă propun una dintre acestea. Vă sfătuim să nu încercaţi să urcaţi cei 200 metri ai turnului din Zlatna, pentru că această ascensiune este deosebit de periculoasă.













Andrei Theodor Bran, din Sibiu, și Flaviu Cernescu, din Bocșa - See more at: http://proalba.ro/poze-de-infarct-doi-tineri-s-au-urcat-pe-hornul-din-zlatna-la-peste-200-de-metri-inaltime/#sthash.7why02gS.dpuf
Andrei Theodor Bran, din Sibiu, și Flaviu Cernescu, din Bocșa - See more at: http://proalba.ro/poze-de-infarct-doi-tineri-s-au-urcat-pe-hornul-din-zlatna-la-peste-200-de-metri-inaltime/#sthash.7why02gS.dpuf
Andrei Theodor Bran, din Sibiu, și Flaviu Cernescu, din Bocșa - See more at: http://proalba.ro/poze-de-infarct-doi-tineri-s-au-urcat-pe-hornul-din-zlatna-la-peste-200-de-metri-inaltime/#sthash.7why02gS.dpuf
Andrei Theodor Bran, din Sibiu, și Flaviu Cernescu, din Bocșa - See more at: http://proalba.ro/poze-de-infarct-doi-tineri-s-au-urcat-pe-hornul-din-zlatna-la-peste-200-de-metri-inaltime/#sthash.7why02gS.dpuf
Andrei Theodor Bran, din Sibiu, și Flaviu Cernescu, din Bocșa - See more at: http://proalba.ro/poze-de-infarct-doi-tineri-s-au-urcat-pe-hornul-din-zlatna-la-peste-200-de-metri-inaltime/#sthash.7why02gS.dpuf
Andrei Theodor Bran, din Sibiu, și Flaviu Cernescu, din Bocșa - See more at: http://proalba.ro/poze-de-infarct-doi-tineri-s-au-urcat-pe-hornul-din-zlatna-la-peste-200-de-metri-inaltime/#sthash.7why02gS.dpuf

marți, 12 noiembrie 2013

Despre festivalul de folk "Ziua de Mâine" şi promovarea oraşului Zlatna

Cred că despre Festivalul Naţional de Muzică Folk "Ziua de Mâine" de la Alba Iulia nu se mai poate spune nimic în plus. Este la a IX-a ediţie, beneficiază de un imens suport din partea publicului, care cumpără biletele în fiecare an într-un ritm record, mare parte datorită şi recitalurilor extraordinare din program. Pur şi simplu capitala folk-ului românesc devine, în fiecare toamnă, Alba Iulia. Dintre cei care vor susţine recitaluri amintesc pe: Cosmin Vaman (câştigătorul de anul trecut), Ţapinarii, Ioan Gyuri Pascu, Teo Boar şi Vladi Cnejevici, Vali Şerban, Sorin Minghiat şi Marius Popa, Vasile Şeicaru, Ducu Bertzi şi Mihai Neniţă, Daniel Avram & Şcoala de Folk, Marius Matache & FolkBand Imperfect, Emeric Set şi Nicu Alifantis & Mozaic Band. Cred că, indiferent ce parte din muzica folk iubiţi mai mult, veţi găsi ceea ce vă doriţi la Alba Iulia, măcar într-una dintre seri.
Ce legătură are acest festival, marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba, cu promovarea oraşului Zlatna?  La prima vedere, nici una.
Din fericire, am plăcerea să îl cunosc pe Marius Matache, cantautor, administrator al unui site de muzică folk, blogger şi jurat în cadrul festivalului. Am să preiau un text de pe pagina lui Marius, ca vă faceţi o idee:
" Cred foarte mult în bloggeri atunci când vine vorba de promovarea unui eveniment cultural. Iar asta tocmai pentru că prea puține instituții media (radio și TV în special) mai promovează cu adevărat actul cultural. De aceea, oricând am ocazia, recomand organizatorilor să implice blogosfera locală măcar, dacă blogurile cu impact mare e mai complicat un pic.
Iar Festivalul de Folk de la Alba Iulia ocupă un loc special pentru că a fost primul eveniment unde am condus un grup de bloggeri. Asta se întâmpla în 2011, dar tradiția continuă pentru al 3-lea an consecutiv.
Așadar (sunet de tobe!), bloggerii oficiali ai Festivalului-Concurs de Muzică Folk Ziua de Mâine 2013 de la Alba Iulia sunt: Oltea Zambori, Cristian Florea, Feri Teglaș, Claudia Tocilă, Andrei Dobra  și Anne-Marie Chelariu, ultimii doi fiind reprezentanți ai blogosferei locale. Numelor de mai sus li se adaugă subsemnatul și, evident, ForeverFolk, în calitate de blog de specialitate."

 Şi ce ne-am gândit eu cu Marius? Dacă tot e "Ziua de Mâine" la Alba Iulia, de ce să nu încercăm să promovăm şi oraşul Zlatna? De ce să nu aducem aceşti oameni, bloggeri din toată ţara, să vadă oraşul, să afle despre istoria lui şi la final să participe la o seară de muzică folk, un preludiu al "festivalului cu cel mai convingător concept şi cea mai frumoasă desfăşurare dintre toate festivalurile de profil din ţară." Şi, de ce nu, să colaborăm la promovarea evenimentelor culturale pe care Zlatna le va crea în viitor sau a evenimentelor deja consacrate gen Festivalul Naţional de Romanţe, Festival Internaţional de Film Etnografic-F.I.F.E.
Sperăm să fie într-un ceas bun.

miercuri, 23 octombrie 2013

Festivalul Naţional de Interpretare a Romanţei "Te-aştept pe-acelaşi drum -In memoriam Valer Ponoran"

Vineri, 1 Noiembrie 2013 începe la Zlatna, cea de-a X-a ediţie a Festivalului Naţional de Interpretare a Romanţei "Te-aştept pe-acelaşi drum -In memoriam Valer Ponoran", eveniment care va avea loc la sala de festivităţi a Primăriei Zlatna (fosta Cantină Ampelum). Organizatorii festivalului sunt: Primăria Oraşului Zlatna, Consiliul Local al Oraşului Zlatna, Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură "Augustin Bena" Alba Iulia şi Casa de Cultură "Horea Popescu Zlatna.
Pe parcursul festivalului vor susţine recitaluri invitaţii speciali:
- Stela Enache, cunoscută şi îndrăgită solistă
- Traian Jurchelea, mesagerul cântecului popular bănăţean şi al romanţei
- Ionuţ Fulea, una din cele mai apreciate voci din Ardeal, mereu aproape de inimile zlătnenilor
- Marian Stere, realizator de emisiuni la Radio România Internaţional
- Cristian Fodor, câştigătorul trofeului ediţiei precedente a Festivalului

Juriul de specialitate este format din invitaţi speciali, alături de reprezentanţi ai organizatorilor şi partenerilor evenimentului. Recitalurile, preselecţia şi prestaţiile concurenţilor vor fi acompaniate de orchestra condusă de maestrul Ovidiu Barteş.
Momentele umoristice sunt asigurate de cunoscutul actor Jean Paler.
Amfitrionul festivalului este prestigiosul prezentator de televiziune Octavian Ursulescu, deja prietenul zlătnenilor.

Programul festivalului:

Vineri, 1 Noiembrie 2013

Ora 15.00 Etapa de preselecţie.

Sâmbătă, 2 Noiembrie 2013

Ora 19.00 -         Deschiderea oficială a festivalului
Ora 19.00- 19.30 Prezentatorul anunţă programul serii, invitaţii speciali şi componenţa juriului
Ora 19.30-22.00 Concursul de interpretare a romanţei, recitaluri, momente vesele

Duminică, 3 Noiembrie 2013

Ora 19.00-19.15 - Prezentatorul anunţă programul ultimei zile a festivalului
Ora 19.15- 20.30 -Decernarea premiilor şi concertul de gală
Ora 20.30- 22.00- Recitaluri şi momente vesele
Ora 22.00 -           Închiderea festivalului. Primarul oraşului şi invitaţii ţin scurte alocuţiuni.

Intrarea este liberă.

sâmbătă, 7 septembrie 2013

Prima zi la Târgul de Turism Rural de la Albac

După cum probabil ştiţi, Centrul de Informare şi Dezvoltare Turistică Zlatna are un stand de informare în cadrul Târgului Naţional de Turism Rural de la Albac, ediţia a IX-a, care se desfăşoară chiar acum. Deschiderea manifestărilor a avut loc la ora 10.00, toate standurile fiind vizitate de diverse personalităţi şi oficialităţi. Pe la noi au trecut, nu contează ordinea (dintre cei pe care i-am recunoscut): primarul oraşului Abrud, ing. Simina Nicolae, primarul comunei Albac, d-nul Tiberiu Todea, preşedintele Consiliului Judeţean d-nul Ion Dumitrel, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Alba, d-nul Alin Cucui şi d-nul Florin Roman, primarul comunei Bucium d-nul Cornel Năpău, fostul deputat Corneliu Olar, preşedintele ANTREC Alba, d-nul Emil Comşa (parteneri în organizarea târgului) etc.
d-nul primar Tiberiu Todea (stânga) şi d-nul Ion Dumitrel -preşedintele CJ Alba

primarul comunei Bucium, d-nul Cornel Năpău (dreapta)
Ca şi o primă concluzie, lumea a fost surprinsă de imaginea, mai bine spus de noua imagine, a oraşului Zlatna. Cei care au trecut prin oraş în drum spre Albac, ne-au spus că: "Acolo la voi la Zlatna se vede că se face, aveţi oameni vrednici în fruntea oraşului). Am împărţit peste 200 de hărţi a oraşului şi peste 300 de pliante cu Zlatna Sport Center, pe lângă celelalte materiale pe care le-am pus la dispoziţie celor interesaţi. Am acordat un interviu Radio Cluj/Radio România Internaţional şi am vorbit despre Zlatna, trecut şi prezent, posibilităţi de dezvoltare a turismului, ca şi primă oportunitate de salvare a zonelor foste monoindustriale.

Sala de Sport din Albac a fost anul acesta (spre deosebire de anul trecut) arhiplină, standurile de prezentare acoperind majoritatea zonelor ţării. La această oră, s-a terminat Concursul Gastronomic, a avut loc şi o Expoziţie de Pictură, iar concursul de pescuit este în plină desfăşurare. 
În cortul meşterilor populari am întâlnit-o pe d-na Eugenia Croitoru, nelipsită de la această manifestare. Prietenul nostru neobositul Achim Emilian din Almaşu Mare, este şi el prezent cu un stand încărcat de istorie şi de tradiţie. Fără doar şi poate, ediţia din 2013 a Târgului de Turism Rural de la Albac, este deja un succes, după doar o zi. 


marți, 3 septembrie 2013

Sărbătoare la Trâmpoiele

Duminică a avut loc o sărbătoare a satului Trâmpoiele, "Fii Satului", cu ocazia instalării noului preot, părintele Truţă. Este un model al cunoscutei sintagme româneşti "Omul sfinţeşte locul" şi aş adăuga eu se pot face lucruri minunate cu puţin, dar cu implicare. Au fost de toate, parada portului popular, muzică populară, plăcinte, mici şi bere. 
 Satul Trâmpoiele, în urma asfaltării drumului devine astfel de mic colţ de rai, liniştit, cu peisaje superbe, cu oameni deschişi cu care poţi discuta despre obiceiurile locului, despre întâmplări şi legende. De sus de la "Rupturi" se vede departe către Buceş-Vulcan şi Găina, Vf. Vâlcoi şi Dâmbăul. Cetatea de la Grohaş aşteaptă să destăinuie poveşti de mult uitate.
La sărbătoare au participat şi fostul deputat Corneliu Olar şi preşedintele Consiliului Judeţean Ion Dumitrel, care se îndrepta spre inaugurarea Muzeului Memorial Avram Iancu, care a fost de curând reabilitat. 
Sărbătoarea a fost susţinută de Primăria Oraşului Zlatna şi de neobositul consilier local, Borza Iosif (Sivică, cum e cunoscut în zonă).
Am fost undeva sus, deasupra satului, să fac câteva poze. Am întâlnit o familie, pe a cărei gospodărie scria "Popas La Lenuţa". Am intrat de curios să întreb dacă vor să facă ceva în turism. Mi-au răspuns că e doar aşa, de distracţie, şi m-au invitat la masă. Ciorbă, sarmale, vinars etc. Nu am rămas decât la un pahar de suc, le-am mulţumit pentru ospitalitate şi am plecat. Dar am rămas plăcut surprins de modul în care aceşti oameni au ştiut să primească un străin.
Trâmpoiele este satul în care am fost de cele mai multe ori anul acesta, din toate satele aparţinătoare Zlatnei. Poate pentru că am observat că acolo e voinţă. Sau poate că peisajele m-au atras. Nici nu e prea important. Important e că, de astăzi, satul Trâmpoiele devine o destinaţie turistică în sine. Mergeţi acolo şi nu veţi regreta!




miercuri, 28 august 2013

Programul Târgului Naţional de Turism Rural Albac 2013



PROGRAMUL
TÂRGULUI NAŢIONAL DE TURISM RURAL
ALBAC 2013, ediţia a IX-a
7-8 septembrie 2013

 VINERI, 6 SEPTEMBRIE 2013

15.00 Concurs de pescuit “Cupa Aventuri în Apuseni” – manşa I

SÂMBĂTĂ, 7 SEPTEMBRIE 2013
09.00 Concurs de pescuit “Cupa Aventuri în Apuseni” – manşa a II-a
09.00 Ceremonialul de dezvelire a busturilor “Eroilor Neamului – Horea, Cloşca şi Crişan”
10.00 Deschiderea oficială a Târgului de Turism Rural Albac, ed. a IX-a, Vizitarea stand-urilor 11.30 Vernisajul expoziţiei Taberei Naţionale de Pictură, ed. a III-a
14.00 Seminarii
14.00 Concurs gastronomic
15.00 Concurs de pescuit “Cupa Aventuri în Apuseni” – manşa a III-a
16.00 Vizită la pensiuni
22.00 Spectacol pentru tineret. Foc de tabără şi artificii.

DUMINICĂ, 8 SEPTEMBRIE 2013
08.00 Concurs de pescuit “Cupa Aventuri în Apuseni” – manşa a IV-a
13.00 Festivitatea de premiere a concursului gastronomic
13.30 Festivitatea de premiere a concursului de pescuit
14.30 Spectacol folcloric


marți, 27 august 2013

Cetatea de la Grohaş... cu surprize

Pentru cei din Trâmpoiele nu e un secret că există o cetate la Grohaş, denumită cetatea de la Mărul Roşu. S-a speculat că e o cetate turcească, existând şi o legendă în acest sens, istorisită de neobositul Achim Emilian celor de la Formula AS:
"Spre miazănoapte îmi arată o spinare bombată, înaltă şi rotundă de munte, numită cum nu se poate mai potrivit: "Mărul Roşu". Din cele mai vechi vremuri până azi, almăşenii cred ca muntele asta e pe dinăuntru gol. Şi că în pântecul mărului acela gigantic de stâncă se afla o întreagă cetate turceasca plină de comori, între care şi un viţel de aur, dar toate sunt închise în adâncuri cu mare blestem. Mulţi căutători de aur au încercat să scormonească muntele asta, dar cu toţii au fost loviţi de tainica vrajă, fiind purtaţi de duhuri turbate prin râpi adânci, rătăciţi prin pâraie, desişuri sau pierzandu-şi minţile.
Până aici ar părea poveste. Emilian Achim are însă declaraţia acelui bătrân almăşan, a lui baciu Ionuţ care, întorcându-se de pe frontul întâiului război mondial, a fost întrebat de o cătană turcească "Că de unde este?". El a răspuns că din Ardeal, din Munţii Apuseni. "Da, dar de unde?", l-a întrebat iarăşi turcul, şi baciu Ionuţ i-a spus că din Almaşu Mare. Atunci militarul turc s-a îngălbenit la faţă, a oftat lung şi i-a zis ceea ce moţul ştia deja: că acolo, în Muntele Mărul Roşu, zis Grohaş, e zăvorâtă o cetate turcească, având în ea o mare comoara şi un viţel de aur. Şi că să se păzească. Emilian Achim a cunoscut el însuşi pe mulţi localnici care au păţit-o doar când se apropiau cu gânduri prădalnice de culmea aceea, pe alţii care au văzut acolo aurul arzând, nu mai departe cei din familia Hendrea - trăiesc şi azi -, care în noaptea de Înviere au văzut întreg muntele luminând în întuneric. Apoi, legenda poate fi verificată doar lovind pământul cu piciorul: "Nu-i minciună, duceţi-vă şi vedeţi: oriunde în vârful muntelui baţi puternic cu piciorul în pământ, sună a gol!...". Şi nu în ultimul rând, un lucru dă crezare legendei lui Achim-tatăl. Deşi se ştie că muntele Mărul Roşu e straşnic de bogat în aur, acolo nu s-au făcut lucrări de minerit şi nici cercetări niciodată, absolut deloc. Nici inginerii lui Ceauşescu n-au cutezat să înfrunte muntele ăsta."
Acum, ca să ne înţelegem, Grohaşul e cam la aceeaşi distanţă de comuna Almaşu Mare ca şi de Trâmpoiele. În fiecare legendă este şi un sâmbure de adevăr.
Aşa că am purces către Grohaş, după câteva discuţii cu localnicii din Trâmpoiele, să găsesc cetatea. Evident că nu mă aşteptam la ziduri. Şi am găsit-o. Un pătrat de 35 de 35 de metri, mărginită de un val de pământ cu grosimea de 2 metri şi ceva. 




Ce m-a frapat a fost modul de construire (val de pământ exterior), amplasarea ei  (nu în vârf, ci la poalele muntelui, la intersecţie de drumuri) şi faptul că e pătrată (nu e o caracteristică a fortificaţiilor medievale). Aşa că am apelat la un specialist, un prieten de la muzeul din Alba Iulia.
Aşa cum mă aşteptam, fortificaţia datează din perioada romană. Un turn de observaţie. Dar de care?

"Pe baza coraborării surselor scrise cu rezultatele cercetării arheologice se pot identifica
totuşi următoarele tipuri distincte de fortificații minore, separate în general de mărimea suprafeței fortificate:
1. Turnuri (cf. turris/pyrgos/phrourion) – Este tipul de fortificație cu dimensiunile cele mai reduse (o medie de 5 x 5 m, dar începând de la c. 3 x 3 m până la 10 x 10 m).
2. Fortificații de tip burgus (cf. burgus/pyrgos/centenarium) – pot fi considerate „turnurile” cu dimensiuni mai mari de 10 x 10 m, care permiteau de altfel o locuire ceva mai serioasă la interior.
3. Fortificații de tip quadriburgium (cf. tetrapyrgion / quadriburgium / praesidium / centenarium / castra / castellum / phrourion) – pe lângă planul clasic, formă rectangulară cu cele patru turnuri de colț, există o serie întreagă de variante (cu turnuri intermediare, cu turnuri care flanchează poarta, deviate de la planul rectangular) şi o certă evoluție în timp. Suprafața unei asemenea fortificații variază între 0,05 – 0,40 ha, la fel cu rare excepții sub şi peste acest nivel.
4. Fortificații de tip castellum minor (cf. praesidium / centenarium / castra / castellum /phrourion): Această categorie este specifică epocii romane timpurii, fiind destinate îndeosebi trupelor de numeri, însă în perioada târzie se pot întâlni diverse forme de fortificații de plan rectangular sau poligonal, care sunt utilizate cu predilecție în scop militar. Am considerat că în această categorie trebuie plasate toate fortificațiile cu o suprafață mai mare de 0,40 ha până către limita de 1 ha considerată ca desemnând o fortificație minoră."

Este destul de clar că rolul acestui turn, aşezat atât de aproape de o zonă plină de exploatări miniere, este unul de supraveghere, de a asigura securitatea zonei respective.

Ce e cu adevărat, vom afla doar după o cercetare arheologică, care dacă totul merge bine, o vom face anul acesta. Revenim cu amănunte.
Ar fi putut arăta aşa.
 Sursa foto aici.

miercuri, 21 august 2013

Trasee turistice marcate în zona Zlatna

Având în vedere că oraşul Zlatna este situat între Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău, vă prezentăm traseele turistice marcate care pornesc din oraşul nostru şi se îndreaptă către obiective turistice din cele două masive.

Munţii Metaliferi:
1. Zlatna – Cheile Cibului- Ardeu -Cheile Măzii ( Madei)
Marcaj; cruce roşie Durata: 7- 8 ore
Caracteristici: traseu de atât de culme cât şi de vale, trece prin sau prin aproprierea tuturor cheilor din bazinul Văii Geoagiu

Traseul pleacă din Zlatna, de lângă podul din centrul oraşului, unde este amplasat un indicator, apoi trece Valea Ampoiului şi urcă pe Pârâul Roşu, pe un drum de care până la un stâlp de funicular, apoi pe o potecă. După apx. 45 min ieşim într-o poiană, locul se numeşte Dumbrava. Urmăm cei 3 stâlpi indicatori montaţi în poiană cu menţiunea că traseul continuă prin dreapta Vf. Jidovu, care se vede în faţă având forma unui con de vulcan. Urcuşul se accentuează până ieşim în culme, apoi traseul coboară uşor, printre păduri şi poieni , pe lângă o stână, în satul Cib. Din centrul satului Cib, marcajul continuă spre dreapta, pe DJ 705 Almaşu Mare – Bozeş, intersectând marcajul punct roşu ( Plai – Băcâia – traseu care poate fi străbătut cu maşina ). După aproximativ 3 ore ajungem în Cheile Cibului. înainte de pescăria pădurarului din chei, marcajele se despart, crucea roşie continuă în dreapta şi trece apa Cibului, merge pe un drum neasfaltat. După 5min. , vizavi de fosta carieră, se află locul de campare amenajat în decursul a 3 ani de ATE TRASCĂU CORP unde se poate face popas. În imediata apropriere, pe peretele estic, sunt echipate trasee de alpinism. De asemenea se poate opta pentru o baie în apa Cibului.
Traseul continuă pe drum, apoi coboară uşor spre dreapta prin grădini şi intră în pădure continuând printre stâncării. Această porţiune este periculoasă, trecerea se va face cu atenţie. De asemenea având în vedere numărul de vipere cu corn din zonă se va da o deosebită atenţie locului de sprijin cu mâinile sau picioarele. Un minunat loc de belvedere este aici, se văd Cheile Băcâiei, Bozeşul, staţiunea Geoagiu. Coborâm nişte scări vechi de zeci de ani, apoi traseul continuă pe potecă prin pădure şi prin bogata vegetaţie. Ajungem după o oră în culmea ce separă valea Cibului de valea Glodului, o traversăm şi apoi coborâm şerpuit până în satul Ardeu.
Traseul nostru coboară pe drumul asfaltat ce leagă satul Ardeu de Bozeş (DJ 705 Almaşu Mare – Geoagiu) încă 15 min., apoi trece apa în dreapta şi urcă pieptiş dealul. De sus în culme se vede satul Mada şi intrarea în chei. Marcajul continuă până în sat pe un drum de care. În viitor se intenţionează a-l prelungi până în staţiunea Geoagiu.



2. Cheile Cibului –Cheile Glodului- Izvorul Tămăduirii –Ardeu
Marcaj; triunghi roşu Durata: 3 ore
Caracteristici: traseu de atât de culme cât şi de vale

          Traseul pleacă la zece minute de intrarea din amonte de Cheile Cibului, urcă pe un drum de cale, apoi pe coama dealului . Traseul merge uşor stânga apoi coboară pe lângă pereţii Cheilor Glodului. Traversează apa Glodului şi urcă apx. 10 minute pe lângă pereţii din dreapta ai cheilor, apoi brusc face stânga străbătând printr-o strungă peretele. Traseul urcă deasupra peretelui din dreapta cheilor, aici fiind un superb loc de belvedere asupra cheilor. Continuăm prin pădure încă 20-30 min. apoi coborâm şerpuit către apa Glodului unde se află Izvorul Tămăduirii. De aici traseul continuă pe cursul apei, apoi urcă pe o potecă în stânga apei. După 3 ore traseul ajunge în satul Ardeu şi se opreşte la podul din centru unde întâlneşte traseul cu nr.1


Munţii Trascău


1. Zlatna — Vf. Dâmbău — Platoul Ciumerna- Iezerul Ighiel


            Marcaj; cruce albastră Durata: 9-10 ore


Caracteristici: traseu variat, de culme şi vale, practicabil în sezonul cald; urmăreşte axul longitudinal al Trăscăului având numeroase sectoare de traversare a văilor şi a interfluviilor.

Pornim din oraşul Zlatna, pe drumul spre masivul Dâmbău (l 369 m) şi ne îndreptăm, pe dreapta Văii Morilor, spre strada Eminescu, pe care o urmăm până la podul peste Valea lui Lal. Urcăm de-a lungul văii , urmând marcajul, lăsăm în stânga punctul albastru spre Colţu lu Blaj. Poteca merge paralel cu pârâul Valea Poienii, apoi îl intersectează şi urcă până în drumul ce vine de pe Valea Morilor, denumit Valea Bârnii. Continuăm pe drum încă circa 45 min, apoi poteca părăseşte drumul în dreapta, şi după cca. 45 min. de urcat pieptiş ajungem în spatele locului numit „Vraniţa Pleşii" . De la Vraniţa Pleşii urmărim creasta despădurită până la un pâlc de fagi şi, odată acesta depăşit atingem platoul Dâmbăului (Zlatna - Vf. Dâmbău, 4 h). Vf. Dâmbău , cel mai înalt din Munţii Trascău, constituie un important punct de belvedere; de aici în zilele senine de toamnă sau iarnă poate fi văzuţi Muntele Mare, Biharia, Retezatul, Parângul, Şureanul şi chiar Făgăraşul.



            Pentru a coborî de pe Dâmbău în valea Feneşului urmăm calea care duce în stânga sălaşului de pe platoul de la Stâna Urlătoare, pe Culmea Dâmbăului, intrăm în pădure şi după cca. 30 min. de mers prin impresionanta pădure de fag, ieşim în poiana de pe Vf. Părăginoasa, extraordinar loc de belvedere pentru Roşia Poieni, Negrileasa, Cheile Întregalde, Râmeţului, Platoul Ciumerna, Masivul Vulcan. Marcajul coboară în dreapta pe pârâul Feneşeasei, intersectează drumul din Feneşasa. Traseul nostru trece  valea Feneşului şi urcă apoi către Vf. Poiana Măgurii (1.235 m), după care se îndreaptă spre nord coborând pe un picior abrupt până în valea Muntelui (Meteşului). Urmărim, în continuare pârâul Izvorul Topliţei afluent pe stânga al văii Meteşului depăşind, pe stânga, un adăpost de vară pentru animale, în apropierea căruia se află şi peştera Hăldăhaia. Drumul ne conduce pe sub Pietrele Hăldăhaia până la obârşia pârâului amintit de unde începe abruptul Platoului Ciumerna. Păstrând direcţia sud-nord traversăm zona de abrupt, străbatem o pădure de brad tânăr şi, odată ajunşi în Platoul Ciumerna, direcţia traseului se schimbă spre est, la nord de Vf. Băieşului unde apare un relief tipic de doline şi lapiezuri. În această zonă traseul  întâlneşte marcajul cruce galbenă (traseul nr. 2) ,şi apoi coboară la Iezerul Ighiel.


2. Vf. Dâmbău — Vf. Părăginoasa – Poiana cu Narcise de la Negrileasa - Masivul Vulcan

            Marcaj; bandă albastră Durata: 8-9 ore      Caracteristici: traseu de culme



De la sălaşul din imediata apropiere a Vf. Dâmbău, marcajul are acelaşi traseu cu marcajul cruce albastră până aproape de Vf. Părăginoasa. Dacă marcajul cruce albastră coboară în dreapta , traseul nostru, marcat cu bandă albastră continuă puţin în stânga menţinând culmea ,apoi coboară uşor, urmând o potecă uşor vizibilă printre copaci (plantaţie de conifere). Orientarea este uşor îngreunată de prezenţa pe traseu a numeroaselor poieni, unde marcajul s-a făcut pe pietre aşezate pe pământ. Traseul este uşor, fiind recomandat ca şi cale  de acces către Poiana Narciselor. De la poiana Narciselor traseul continuă către locul numit "La Dârdinaş", apoi prin "Slăvăşoaia", trece pe curbă de nivel pe sub Vf. Vâlcoi, apoi la o intersecţie de drumuri, unde este amplasată o cruce de lemn, traseul este ascendent, printr-o imensă poiană cu specific montan, de unde avem o privelişte deosebită asupra Detunatelor, exploatării de la Roşia Poieni etc. Traseul coboară uşor apoi prin pădure, apoi din nou prin poieni, până ajunge la drumul naţional din Dealul Mare. Traversăm drumul, având ca reper un stâlp de înaltă tensiune. Cum există o mulţime de drumuri forestiere, trebuie să fim atenţi pentru a nu rătăci drumul. De aici vom vedea mereu Vf. Brădişorul (amplasat deasupra satului După Piatră) şi Masivul Vulcan, care reprezintă finalul traseului nostru.






3. Zlatna – Cheile Feneşului ( Caprei)


            Marcaj; triunghi roşu  Durata: 3- 31/2 ore , Caracteristici: traseu de legătură


Marcajul pleacă din DN 74 , din aproprierea fostei cantine a SC AMPELUM SA Zlatna, fiind amplasat un indicator pe un stâlp de la marginea şoselei. Traseul urcă pieptiş către Măgura Dudaşului, având ca punct de reper hornul din vârful dealului, intersectând de numeroase ori drumul neasfaltat care urcă către horn. Din vârful dealului, punct de belvedere pentru oraşul Zlatna, traseul urcă uşor pe culme. În faţă se vede “ Vraniţa Pleşii”. Din pădurea de pini, traseul continuă în dreapta, de aici şi până la Chei drumul merge aproape pe culme de nivel, cu scurte urcuşuri şi coborâşuri.



4. Vf. Dâmbău (Sălaşul Boarilor) -Năpişti -Feneşasa

            Marcaj; triunghi albastru  Durata: 11/2-2 ore , Caracteristici: traseu de legătură
Traseul turistic porneşte din zona Vârfului Dâmbău, mai precis de la Sălaşul Boarilor, şi merge către Peretele Dâmbăului (Cheile Feneşului), până în zona Năpişti –la sălaş. Marcajul triunghi albastru coboară apoi pe o culme de deal, prin pădure şi prin câteva poieni, până în Feneşasa. Marcajul reprezintă practic o scurtătură a traseului cruce albastră, pentru că pleacă din acest traseu şi ajunge din nou la crucea albastră, fiind recomandat celor care vor să ajungă la Lacul Iezer, fără să ocolească prin Părăginoasa. Varianta din Feneşasa, urcarea către Dâmbău este de evitat cu greutăţi mari în spate din cauza diferenţei mari de nivel.