Cabana Negrileasa

Despre Negrileasa cred că ştiţi atâtea. Rezervaţia Poiana cu narcise de la Negrileasa, înfiinţată în anul 1995 prin hotărârea Consililului Judeţean Alba nr. 20/1995, reconfirmată prin Legea 5/2000, este arie naturală protejată de interes naţional fiind încadrată, conform Legii 462/2001 la categoria rezervaţilor naturale, corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN. De curând a fost inclusă şi în situl de importanţă comunitară Trascău -ROSCI0253.  Scopul principal al Rezervaţiei botanice Poiana cu narcise de la Negrileasa este cel de conservare a speciei de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de localnici ruşculiţă sau luşcă. 

Eu, personal, mă duc în Negrileasa din anul 1995, iar de prin anul 2001 particip la eforturile de protejare a narciselor. Sincer cred că e din ce în ce mai bine, însă trebuie făcut mai mult, altfel populaţia de narcise -  şi aşa redusă ca număr şi " auto-mutată" din cauze care ţin de "civilizaţia", "responsabilitatea" poporului român, care urmează îndeaproape dictonul " după mine, potopul"-, va dispărea.

Dar Negrileasa nu înseamnă doar narcise. Reprezintă un peisaj atipic, atât pentru altitudinea la care se află, cât şi pentru locaţia ei: în Munţii Metaliferi, la graniţa cu Munţii Trascăului. Negrileasa înseamnă istorie, legende, obiceiuri şi determinare. Negrileasa are obiective turistice în imediata apropiere, ca să exemplific  cu Vârful Vâlcoi, cu minele şi mormintele dacice, are zeci de km de drumuri pe care se poate face mountain-bike, trasee turistice (care vor fi dezvoltate începând cu luna Septembrie a acestui an), şi  ca o completare, are idei de dezvoltare a turismului. 

Cabana Negrileasa a fost construită de către Primăria Comunei Bucium şi pusă în funcţiune anul acesta, în luna Mai, pe fundaţia fostei cabane, în imediata apropiere a scenei din poiană. Nu e terminată, în sensul că mai sunt camere ce trebuie finalizate, câteva facilităţi exterioare, amenajări etc. Capacitatea ei va creşte de la 5 camere, câte există în prezent, până la 15 camere.

Ce mi s-a părut excelent e că deja are cabanier. Permanent. Şi nu orice cabanier. Un om cu experienţă, care ştie să lucreze cu oamenii. Printre altele şi un bucătar deosebit. Am întrebat dacă există un meniu stabilit, deşi ştiam că la început, având în vedere că afluxul de turişti este mic, nu poţi face un meniu mai complex de o ciorbă şi un felul doi destul de simplu. Nea Fane (cabanierul nostru) mi-a răspuns: "Deocamdată aşa stă treaba. Dar dacă mă suni, facem orice. Pentru 2, 5, 10, 30 sau chiar 60 de persoane." Şi omul nostru nu se laudă degeaba. Ajutat de soţia   lui, face minuni, aşa cum a făcut minuni la Arieşeni, acolo unde a fost cabanier înainte.

Detalii tehnice:

Coordonate GPS

Latitudine   46°13'41.23"N

Longitudine 23°13'18.16"E

Capacitate de cazare: 5 camere, fiecare cu pat dublu.

Preţ: 50 lei/noapte/cameră.

Condiţii:

Baie (apă caldă etc.) la fiecare cameră

Bar 

Sală de mese

Frigider comun

Meniu: la comandă (telefonic)

Telefon contact: Ştefan (Fane) 0752-920074

Acces auto: în prezent , cel mai bun drum, pe care se poate ajunge şi cu maşină mică este: Din DN 74 Alba Iulia -Abrud se intră pe DJ 107I, modernizat, care duce la Bucium. Până în centrul comunei, Bucium Şasa, sunt 11 km. De aici continuăm pe acelaşi drum judeţean, asfaltat, în direcţia Mogoş, încă aproximativ 5 km. Aici părăsim drumul asfaltat, (în curba din Dealul Mogoşului)  trecem pe lângă un panou informativ cu rezervaţia "Poiana cu Narcise de la Negrileasa" şi după 6 km ajungem în poiană. În total 22 kilometri, de la intersecţia cu DN74, din care 6 neasfaltaţi.

Mai jos sunt hărţi cu accesul, plus căteva detalii, de la părăsirea drumului asfaltat.

E un început, evident. Dar cred că zona merită. În toate anotimpurile. Şi cred că  această dezvoltare, însoţită de un grad de responsabilitate, pe care Primăria Bucium o arată deja, nu poate să fie decât de bun augur!

Vă aşteptăm la Negrileasa!

Pozele de mai sus şi cele vor fi urma sunt preluate de pe pagina de Facebook a Comunei Bucium!

Despre Bucium... o scurtă prezentare

       Comuna Bucium este situată în partea central- vestică a judeţului Alba, în bazinul superior al văii Abrudelului, în Ţara Abrudelului care cuprinde oraşul Abrud şi comunele Bucium, Ciuruleasa şi Roşia Montană, într-o frumoasă zonă a Carpaţilor Occidentali, cuprinsă în totalitate de Munţii Metaliferi. De la Zlatna până în centrul comunei sunt 34 de km, în totalitate asfaltaţi. Buciumul este atestat ca aşezare înca din epoca bronzului, ca urmare a descoperirii de pe Dealul Vâlcoi a patru inele de buclă din aur, care datează din aceasta perioadă, aflate la muzeul din Viena. Localitatea a fost menţionată documentar prima oară în anul 1595.
        Peisajul natural al comunei este dominat de prezenţa pădurilor şi păşunilor, dar şi a unor forme de relief vulcanic, care au fost erodate de agenţi externi, ajungând la foma actuală. Cele doua Detunate, sunt o consecinţă a eroziunii factorilor externi, rocile fiabile au fost erodate rămânând în peisaj cele doua stânci. Detunata Goală este o rezervaţie naturală din categoria geologică, are o suprafaţă de 24 ha, se prezintă sub foma unor coloane prismatice de bazalt verticale, iar la bază grohotişuri de bazalt. Are o înălţime de 1158 m. 

Detunata Flocoasă (1 265 m) este tot o rezervaţie geologică, singura diferenţă faţă de Detunata Goala este de aspect si formă, aceasta fiind acoperită de păduri, de unde şi numele de origine populară - Detunata Flocoasă.

    Poiana cu narcise de la Negrileasa se află situată în partea sud-estica a comunei, este o rezervaţie naturală din categoria botanică importantă prin prezenta narciselor în luna mai. În fiecare an, se organizează în cea mai apropiată duminică de data de 20 Mai, o sărbătoare a Narciselor.

Despre cele trei rezervaţii voi scrie mai pe larg în articole viitoare. 

           Potenţial turistic antropic
    Reprezentând creaţia umană, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice, culturale şi economice, cât şi elementele materiale şi spirituale tradiţionale ale oamenilor, manifestate de-a lungul timpului, într-o îmbinare armonioasă cu natura.
    Vestigiile trecutului atestă pe teritoriul comunei Bucium existenţa unor străvechi exploatări miniere, cunoscute încă din epoca daco-romană şi continuate până în prezent.    În satul Bucium Poieni, pe Muntele Vâlcoi şi Corabia (la Slăvăşoaie) se află două cimitire romane, care atestă vechimea exploatării aurului aici.
       În masivul Frasin-Rodu există lucrari miniere dacice în locul numit de localnici "Corănzile Frasinului". Lucrările acestea, care se pot uşor observa, au fost continuate apoi de romani prin galerii scurte realizate din daltă şi ciocan.
    Ieruga Corăbiei situată în masivul Corabia este o lucrare de proporţii gigantice, după unii, începută cu mult înaintea perioadei romane. Aurul aici s-a aflat la suprafaţă în stâncă. Exploatarea lui s-a făcut prin săparea unui şanţ lung de peste 600m, 40m lăţime şi peste 30 m adâncime.
    În masivul Vâlcoi în anul 1831 s-au descoperit patru inele de buclă de aur din epoca bronzului. Aceste inele se află astăzi la Kunsthistoriches Museum, Viena. Tot aici în decursul timpului au fost identificate lucrări miniere romane, altare votive şi o importantă necropolă din acea perioadă. 

  

Ştiaţi că?   

         Comuna Bucium este locul de unde Ion Agârbiceanu s-a inspirat pentru scrierea nuvelei Fefeleaga, nuvelă care cuprinde aspecte din familia unor mineri din Munţii Apuseni, la începutul secolului al XX-lea, după părerea mea "cea mai tristă poveste a neamului românesc".

Eroina nuvelei, Fefeleaga, are un muzeu în Bucium. Muzeul este de fapt o locuinţă tradiţională amenajată după modelul caselor din perioada anilor 1900, în cadrul unui proiect iniţiat de Consiliul Judeţean Alba şi Primăria Bucium. Muzeul este amplasat pe terenul ce a aparţinut Sofiei David, denumita de Agârbiceanu "Fefeleaga" în nuvela pe care a scris-o în perioada în care a fost învăţător la şcoala din Bucium.
Expoziţia muzeală este alcătuită dintr-o casa cu pridvor, cu o camera şi cămară, precum şi un cuptor de pâine aflat în vecinătatea casei. Întreg ansamblul a fost proiectat şi construit după o documentare minuţioasă realizată de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia astfel încât să reconstituie întocmai o casă moţeasca de la începutul secolului trecut, o casa aşa cum avea şi Fefeleaga. Casa este amplasată la doar 500 de metri de construcţia iniţială, dar aşezată în vecinătatea drumului, astfel încât să uşureze accesul vizitatorilor. 

Ce este deosebit de  interesant, e că un strănepot al Sofiei David, pe numele lui David Gheorghe are un Popas Turistic chiar sub poalele Detunatei. Toată lumea însă îi spune Vetălău. 

Deşi aparent, oamenii nu sunt prea interesaţi de dezvoltarea turismului în zonă, există în prezent mai multe pensiuni: una în Izbita, trei în Bucium Şasa, una în Bucium Poieni, plus Popasul lui Vetălău.

În acest an, în perioada 20 Iulie -4 August, Asociaţia «Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie» – RPER, organizează Universitatea de Vară Bucium ediţia a III-a, fiind o continuare a celor două ediţii anterioare. Timp de două săptămâni, programul UdV prevede continuarea activităţilor anterioare de salvgardare prin identificare, inventariere, clasare şi restaurare a patrimoniului rulal in situ, după modelul european – francez, fundamentat filosofic de paradigma Declaraţiei ICOMOS: «Salvarea spiritului locului», cu beneficii durabile de dezvoltare teritorială – culturale, sociale şi economice.

      Programul practic presupune studiul pe teren, în vederea obţinerii materialului documentar necesar repertorierii patrimoniului rural arhitectural din comună, prin întocmirea releveelor, analizelor morfologic-constructive şi a fişelor analitice, documentării fotografice, a schiţelor perspective, precum şi iniţierea practicilor de restaurare. Lucrările practice se vor desfăşura sub îndrumarea şi cu ajutorul specialiştilor RPER, ai Muzeului ASTRA, persoanelor responsabile (cadre didactice şi specialişti în domeniu) prin parteneriate cu Facultatile de profil “Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu” Bucuresti, “Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” - Facultatea de Arhitectura G.M. Cantacuzino” Iasi, “Universitatea Tehnica - Facultatea de Arhitectura si Urbanism” Cluj.

Mai multe detalii aici. 

 

Pozele de mai jos exemplifică cele de mai sus.