Prima zi la Târgul de Turism Rural de la Albac

După cum probabil ştiţi, Centrul de Informare şi Dezvoltare Turistică Zlatna are un stand de informare în cadrul Târgului Naţional de Turism Rural de la Albac, ediţia a IX-a, care se desfăşoară chiar acum. Deschiderea manifestărilor a avut loc la ora 10.00, toate standurile fiind vizitate de diverse personalităţi şi oficialităţi. Pe la noi au trecut, nu contează ordinea (dintre cei pe care i-am recunoscut): primarul oraşului Abrud, ing. Simina Nicolae, primarul comunei Albac, d-nul Tiberiu Todea, preşedintele Consiliului Judeţean d-nul Ion Dumitrel, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Alba, d-nul Alin Cucui şi d-nul Florin Roman, primarul comunei Bucium d-nul Cornel Năpău, fostul deputat Corneliu Olar, preşedintele ANTREC Alba, d-nul Emil Comşa (parteneri în organizarea târgului) etc.

d-nul primar Tiberiu Todea (stânga) şi d-nul Ion Dumitrel -preşedintele CJ Alba

primarul comunei Bucium, d-nul Cornel Năpău (dreapta)

Ca şi o primă concluzie, lumea a fost surprinsă de imaginea, mai bine spus de noua imagine, a oraşului Zlatna. Cei care au trecut prin oraş în drum spre Albac, ne-au spus că: "Acolo la voi la Zlatna se vede că se face, aveţi oameni vrednici în fruntea oraşului). Am împărţit peste 200 de hărţi a oraşului şi peste 300 de pliante cu Zlatna Sport Center, pe lângă celelalte materiale pe care le-am pus la dispoziţie celor interesaţi. Am acordat un interviu Radio Cluj/Radio România Internaţional şi am vorbit despre Zlatna, trecut şi prezent, posibilităţi de dezvoltare a turismului, ca şi primă oportunitate de salvare a zonelor foste monoindustriale.

Sala de Sport din Albac a fost anul acesta (spre deosebire de anul trecut) arhiplină, standurile de prezentare acoperind majoritatea zonelor ţării. La această oră, s-a terminat Concursul Gastronomic, a avut loc şi o Expoziţie de Pictură, iar concursul de pescuit este în plină desfăşurare. 

În cortul meşterilor populari am întâlnit-o pe d-na Eugenia Croitoru, nelipsită de la această manifestare. Prietenul nostru neobositul Achim Emilian din Almaşu Mare, este şi el prezent cu un stand încărcat de istorie şi de tradiţie. Fără doar şi poate, ediţia din 2013 a Târgului de Turism Rural de la Albac, este deja un succes, după doar o zi. 

Primul pliant

Cheile Glodului

Rezervaţia Naturală Cheile Glodului , înfiinţată  în anul 1995 prin Hotărârea Consiliului Judeţean Alba nr.20/1995, reconfirmată prin  Legea 5/2000, este arie naturală protejată complexă de interes naţional şi corespunde categoriei IV IUCN şi anume arie de gestionare a habitatelor /speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.

           În prezent, Cheile Glodului fac parte din situl Natura 2000, ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii- cu o suprafaţă totală de 735 ha, administrat de A.T.E. Trascău Corp Zlatna.

 

Scopul principal al Rezervaţiei Naturale Cheile Glodului este protecţia şi conservarea habitatelor şi speciilor naturale sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic şi paleontologic. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Rezervaţia Cheile Glodului este situată în partea de sud-est a Munţilor Stânijei, o subdiviziune a Munţilor Metaliferi, în lungul Pârâului Ardeu, afluent al Pârâului Geoagiu, la limita dintre judeţele Alba şi Hunedoara. Altitudinea maximă este de 712 m, cea minimă de 450 m.

Rezervaţia Cheile Glodului este o rezervaţie complexă, reprezintă un relief pitoresc, cu abrupturi golaşe, în trepte, străpunse de ogaşe şi dominate de ţancuri, conservând totodată şi o bogată vegetaţie şi este situată administrativ în: comuna Almaşul Mare, sat Glod ( parţial); partea sudică a cheilor aparţine de comuna Balşa, sat Ardeu, Judeţul Hunedoara. Rezervaţia Cheile Glodului rezervaţia cuprinde 82 ha, la care se adaugă 73 ha zona tampon, totalizând 155 ha. Limita rezervaţiei urmăreşte muchia de la care porneşte abruptul cheilor de pe ambele părţi ale văii de la înălţimea de 600-700 m. Spre nord, limita se află în lungul a două ogaşe care ajung în Valea Glodului, unul din dreapta pe sub Dealul Vârtoapelor (681 m), şi altul din stânga pe sub versantul nordic al Văii Glodului (768m), ambele reprezentând şi limita de pădure. Din culmea Vârtoapelor (687m) se continuă pe muchia abruptului (în lungul curbei de 650m), din locul de unde pornesc crestele secundare şi ogaşele din cuprinsul cheilor. După un mers sinuos se ajunge la extremitatea sudică a abruptului care mărgineşte Dealul Grohurilor (741 m). De aici se întoarce cu aproximativ 180º, şi urmărind marginea pădurii, coboară până în firul văii, de unde se continuă pe versantul stâng, spre est, pe la baza abruptului calcaros prelungit din culmea Pleaşa Ardeului. Această ultimă porţiune formează limita de sud a rezervaţiei. În continuare limita merge pe muchia abruptului, îndreptându-se spre nord, şi cu un mers sinuos, care se menţine la 650-700 m, ajunge în prelungirea Măgurii Ardeului, pe care o ocoleşte, urmărind cu aproximaţie muchia abruptului şi limita pădurii.

Structura şi evoluţia componentelor naturale

Geologia - Cheile Glodului au fost tăiate în calcare  de vârstă jurasică ( Jurasicul superior ) , constituite  într-o bandă cu lăţime de 400-500 m , până la peste 1km,  dispusă de la est la vest  între văile Cibului şi Geoagiului. Calcarele stau pe un masiv de ofiolite (  un complex de bazalte şi diabaze provenind din Jurasicul inferior şi mediu ).

Relieful : Cheile Glodului sunt adâncite într-un platou calcaros, ce corespunde unei suprafeţe de netezire specifice M-ţilor Metaliferi , aflată la 650-700 m , numită Feneş Deva. Deasupra ei se înalţă cu câţiva metri ( pâna la 100 m ) , o serie de măguri teşite Măgura Glodului ( 768 m ), Măgura Ardeului ( 770 m ), Pleaşa Ardeului ( 855 m),  Dumbrăviţa ( 730 m). Pe această suprafaţă  apar numeroase forme carstice ( doline, văi carstice etc. ). Abrupturile calcaroase ale cheilor sunt ,în general, în trepte şi prezintă ţancuri, creste secundare şi abrupturi transversale în lungul ogaşelor care le fragmentează. În cuprinsul cheilor se găsesc trei peşteri : Peştera Zidită ( a nu se confunda cu cea din Cheile Madei ), Peştera Feciorilor şi Peştera cu două guri, iun aven denumit de localnici Peştera fără fund, precum şi Izvorul Tămăduirii.

 

Sursa foto aici.

 

Cheile Glodului văzute din satul Ardeu.

Hidrografia : Lungimea Pârâului Glodului, de la intrarea în chei, până la limita de sud a zonei tampon ( D. Cetăţii ) este 2,25 km .Pe el se grefează dintr-o parte şi câteva ogaşe cu scurgere temporară. În cuprinsul rezervaţiei predomină circulaţia subterană carstică.

 

Sursa foto aici.

Vegetaţia : Versanţii Văii Glodului , în limitele rezervaţiei, sunt acoperiţi în cea mai mare parte cu păduri de fag ( Fagus sylvatica ) , în maestec cu gorun ( Quercus petraea ). Pădurea este peticită de ţancurile, crestele şi stâncile de calcar şi de areale mici  de ierburi şi arbuşti, în general pajişti de stâncărie calcaroasă . În zona tampon pădurea ocupă suprafeţe mai mici care se întrepătrund cu  suprafeţe de vegetaţie arbustivă şi pajişti folosite ca păşune sau fâneaţă.

           

Posibilităţi de campare: Se poate campa în amonte de chei în poienile existente acolo,în curţile localnicilor din satul Glod, sau în aval în poienile din satul Ardeu sau de asemenea în curţile localnicilor. Accesul la respectivele poieni este accesibil cu automobilul prin satul Glod sau prin satul Ardeu.

Posibilităţi de alimentare: în ambele sate se găsesc  magazine mixte - cârciumi cu un program neregulat. Se pot cumpăra unele produse autohtone (lapte, brânză, ţuică etc.) de la localnici.

Atenţionări: Cheile sunt declarate rezervaţie naturală (custode oficial ATE Trascău Corp Zlatna), fapt care impune respectarea normelor de turism civilizat, bazat pe principii ecologice şi menţinerea unor relaţii respectuoase cu localnicii. Toate activităţile susceptibile de a avea un impact, chiar şi minor, asupra rezervaţiei, trebuie avizate de custodele ariei protejate, respectiv Asociaţia de Turism şi Ecologie Trascău Corp Zlatna.

Posibilităţi de practicare a turismului:

În prezent, numărul de turişti este redus, în principal din cauza lipsei capacităţii de cazare în zonă şi a stării drumurilor. Singura pensiune din zonă, în prezent, este Casa David, www.pensiuneacasadavid.ro, situată în satul Cib. Se poate caza la localnici, însă condiţiile sunt precare. Se poate alege cazarea în Staţiunea Geoagiu Băi şi apoi efectuarea de excursii de o zi în Cheile din Bazinul Văii Geoagiu. Drumul dintre Cheile Glodului şi Almaşu Mare cu ambele deviaţii către Geoagiu Băi şi Zlatna,  a fost recent asfaltat. O singură porţiune mai este neasfaltată, de apx. 4 km, de la intersecţia unde drumurile se despart: în stânga către Cib-Cheile Cibului, iar în dreapta către Glod-Cheile Glodului . Celor care vin dinspre Geoagiu Băi, vor merge pe traseul Geoagiu -Bozeş- Ardeu drumul fiind asfaltat până în sat. Inimosul Emilian Achim,  a organizat o reţea locală, neomologată, de ghizi locali. Pentru Glod puteţi apela la: Achim Florin - 0745.569.475 . Pentru orice problemă puteţi apela şi la Primăria Comunei Almaşu Mare: Tel.: 0258.850.105, Fax: 0258.850.014. Primar – Zaharie Aron – Tel.: 0258.850.165, Mobil: 0745.048.322. Şi bineînţeles, la ATE Trascău Corp, Tel 0745-306805.

 Se poate practica alpinismul şi escalada sportivă pe traseele amenajate în amonte de satul Ardeu. Gradul şi numele traseului sunt inscripţionate la bază. Pentru topo-ul zonei, acces consultaţi pagina de alpinism de pe www.amunteanu.go.ro.

            Pe lângă degustarea de bucate tradiţionale la localnici: brânză,lapte, ţuică (palincă), plăcinte, se pot efectua drumeţii pe traseele marcate spre Cheile Măzii, Cheile Cibului.

Trasee turistice:

1.Zlatna – Cheile Cibului- Ardeu -Cheile Măzii ( Madei)
Marcaj; cruce roşie Durata: 7- 8 ore
Caracteristici: traseu de atât de culme cât şi de vale, trece prin sau prin aproprierea tuturor cheilor din bazinul Văii Geoagiu.

2.Cheile Cibului –Cheile Glodului- Izvorul Tămăduirii –Ardeu 
Marcaj; triunghi roşu Durata: 3 ore
Caracteristici: traseu de atât de culme cât şi de vale.

Mai multe detalii pe www.trascaucorp.ro.

Diverse : în zonă se întâlnesc frecvent vipere cu corn. Atenţie sporită, zona abruptului nu este vizitată de către localnici sau eventuali turişti, potecile de acces la pereţi sunt înguste, dificil de urmărit sau inexistente.

Refugiul Montan Săruni

Generalităţi:
Dâmbăul, cel mai înalt punct din Munţii Trascău, 1369 de metri, are o importanţă deosebita pentru oraşul Zlatna. Zona Dâmbău, cuprinde şi o parte din aria protejată Cheile Feneşului şi de asemenea este o zonă carstica importantă, cu mai multe peşteri şi avene, dintre care se distinge Peştera Dâmbau (1200 m lungime) şi Avenul Gemenele. De asemenea, Dâmbăul constituie un important punct de belvedere; de aici în zilele senine de toamnă sau iarnă poate fi văzuţi Muntele Mare, Masivul Vulcan, Vârful Găina, Biharia, Retezatul, Parângul, Sureanul, Făgăraşul . 

Din cauza accesului dificil, această locaţie este recomandată celor care doresc să iasă din tumultul oraşului, cu o pregătire fizică medie (la cerere se poate ajunge "motorizat" la 30 minute de refugiu), nu foarte pretenţioşi şi care vor să găsească un peisaj montan atipic, inedit şi în acelaşi timp liniştit. Cei care încă nu s-au îndrăgostit de munte, o vor face acum, căci le garantăm o experienţă specială în inima Munţilor Apuseni.

Refugiul, a cărui construcţie a început în anul 2008, este ridicat din lemn,cu o structură de grinzi de fag, placata cu placi OSB- placi statificate presate, din aschii orientate-interior, exterior, izolat cu vată minerală. Clădirea este acoperită cu şindrila de fag, şindrilă pentru care voluntarii Trascău Corp au lucrat 10 săptămâni. Clădirea este prevăzută cu o camera jos, dimensiuni 6 m x 3,5 m, care are rol şi de bucătarie, cu un pat supraetajat, masă, scaune la care se adaugă o verandă de-a lungul constructiei de 1,5 m x 6 m. La parter este montată o sobă cu plită. La etaj, mansarda, cu saltele pentru dormit, dimensiunile camerei fiind de 5,5 m x 6 m. Clădirea e prevăzută şi cu o supra-mansardă (La Cucurigu) unde se mai pot caza suplimentar încă 5 persoane.

Capacitate de cazare:
20 persoane. În caz de urgenţă putem caza chiar 25, eventual 30.

Altitudine: 1250 m înălţime.
Coordonate GPS: 34T0673797+ UTM5113272. sau N46 09.052 E23 15.039

Acces:

Din traseul turistic cruce albastră Zlatna-Lacul Iezer, există o deviere, punct roşu către refugiu. Punctul roşu pleacă din traseul cruce albastră în zona numită "Poiana cu Urzici" (din zona indicatorului către Vf. Dâmbău- 1h), continuă apx. 20-30 minute până la refugiu, apoi după încă 5 minute se uneşte din nou cu traseul cruce albastră în zona tăbliţei indicatoare cu Vf. Dâmbău -30 min.

Dotări/Facilităţi/Posibilităţi de ocupare a timpului:
Sobă cu plită în interior cât şi în exterior/Veselă/Grătar.
Duşuri exterioare pe timp de vară.
Posibilităţi de practicare trekking/speologie/tiroliană.

De ce acest refugiu? 

Pentru că nu există în Munţii Trascău o astfel de opţiune turistică, care facilitează accesul turiştilor pe traseele marcate şi iarna. Pentru că, după terminarea construcţiei s-au putut organiza excursii cu elevii şi studenţii, excursii în care s-au învăţat noţiuni elementare despre expediţii montane, alpinism, speologie, sau realizat plantări de puieţi, s-a discutat despre importanţa protejării anumitor zone precum şi a patrimoniului cultural. Pentru că existenţa unei astfel de construcţii facilitează accesul turiştilor în zonă.

Pentru că, mulţi zlătneni au descoperit astfel Dâmbăul, Săruniul şi zona Citeră, despre care auziseră doar poveşti sau legende.

Ce ar trebui să apară pe acest blog?

E foarte importantă părerea voastră, a zlătnenilor şi a tuturor celor interesaţi, despre ce ar trebui să apară pe acest blog, care se vrea unul de promovare al oraşului din punct de vedere turistic şi nu numai. Ce fel de informaţii doriţi, despre ce atracţii ar trebui să scriem. Cât mai multe comentarii ca să ştim ce trebuie făcut. Mulţumesc!

Poză de Alex Măţăgău.

Avenul Gemenele

Avenul Gemenele, 3150/9

Localizare: Masivul Dâmbău, Oraş Zlatna

Lungimea totala, incluzând radierile 422m.

Lungimea reala a peşterii 278,9m.

Denivelarea maxima -38,2m.

Distanta cea mai mare fata de intrare: 200,4m.

Altitudine: 1224m

Descriere:

Este botezat astfel după cele două verticale de acces ale sale: una de 17 m, cealaltă de 20 m. Pentru coborâre putem alege orice variantă, verticala de 20 m este echipată cu 2 spituri (se vor folosi si amaraje naturale - copaci) iar pentru verticala de 17 m echiparea s-a făcut de asemenea cu 2 spituri. După coborârea verticalei lumina rămâne agaţată undeva sus, amintire a banalului. De aici noi orizonturi de întuneric aşteaptă atingerea caldă a luminii de acetilenă. Ambele verticale coboară în aceeaşi sală, a doua ca şi dezvoltare. Noi vom începe descrierea coborând pe verticala de 20m, despărţită de "geamăna" ei de un pilier uriaş. 

De aici urcăm pe un con de grohotiş până la baza verticalei de 17m. De aici continuăm ascendent până ajungem la o galerie orizontală. Se trece prin culoarul bogat în ramăşiţe ale animalelor care au căzut în aven şi ajungem la o sală cu dimensiuni modeste, din care se desprind 3 galerii, toate descendente. O vom alege pe cea din mijloc şi vom ajunge într-o sală, mai mare decât cea anterioară, frumos concreţionată. Continuăm pe acelaşi ax şi după ce urcam un mic prag ajungem la un sector foarte bogat concreţionat, toate cuvintele care descriu acest sector sunt la superlativ. Stalagmite, stalactite, coloane, curgeri parietale, clusterite, ne răpesc privirea. Atenţie însa la gururile (bazine cu apă a căror pereţi sunt construiţi din depuneri de de calcar) ce acoperă la un moment dat toată lăţimea galeriei. Şi toate acestea nu sunt decât un preambul pentru Sala Mare, care se deschide, descendent, din această galerie.

Cum intrăm în ea, privind în stânga, ne întâmpină Marele Gur, cu apa-i ireal de curată, atât de curată încât de multe ori lasă impresia unui gur gol. În dreapta o succesiune de gururi în care dorm răvăşite câteva cranii de liliac. Continuăm să coborâm, pe lânga nişte frumoşi pomi de iarnă; tavanul rămâne undeva deasupra la 15-20 m, încărcat de ţurţuri de piatră. Ajungem în fundul sălii, acesta din urma orizontal. Aici, într-o misterioasa îmbrăţisare, piatra a acoperit oasele unei străvechi capre, însa un pirat de peştera într-o răbufnire de curiozitate şi inconştienţă a sfărâmat tăcuta uniune. Veţi vedea doar oase acoperite de o crustă de calcar de circa 2-3 cm răvăşite pe podea. Sala continuă cu o galerie îngustă şi noroioasă ce într-un târziu va începe să urce, scoţându-ne tot la baza avenului (galeria din stânga, dintre cele trei descendente amintite mai sus). 

Cealaltă galerie descendentă, din dreapta, se va alătura celei din mijloc, după o scurtă şi foarte abruptă coborâre. O sală de dimensiuni mari se află şi în stânga intrărilor, dar neconcreţionată, grohotişul şi formele relativ geometrice trimiţându-ne cu gândul la o geneză gravitaţională. Această sală dă într-o galerie mică, scurtî de doar 10 m, dar ale care-i speleoteme depăşesc orice superlativ: stilolite, clusterite, draperii etc. Galeria se termină brusc, fiind închisă de o scurgere calcitică.
Aceasta cavitate reclamă pregătire şi echipament corespunzător, însă vă asigurăm că merită tot efortul.

Poze de Claudiu Szabo, cu sprijinul Trascău Corp Zlatna.

 

O rugăminte

Rog toţi zlătnenii să popularizeze acest blog, dacă consideră că e important pentru promovarea oraşului Zlatna. De la un simplu like, la abonarea prin email, la un share către alte grupuri sau comunităţi. Cei din străinătate, care vor să promoveze Zlatna printre prieteni, pot alege din partea dreaptă a blog-ului, limba maternă a prietenului respectiv şi automat, textele din blog se traduc în limba respectivă. Traducerea nu e exactă, însă îşi pot face o idee.

Vă mulţumesc foarte mult!

Piatra Bulbuci

         Ce pot să spun despre Piatra Bulbuci? Cea mai înaltă "klipă" (blocuri de mari dimensiuni insedimentate în conglomerate) de calcar de pe Valea Ampoiului. De jos, din DN 74, pare o simplă piatră, care luceşte frumos în lumina soarelui. 

       "Etalarea pe verticală a elementelor peisajului este incomparabil mai pitorească, mai atrăgătoare în raport cu dispunerea lor orizontală. Impactul asupra privitorului este imediat, interesul acestuia faţă de elementul morfologic respectiv se declanşează încă de la primul contact vizual. Klippele, prin apariţia lor insolită în peisaj, generează un clasic ,,efect de insulă” a cărui atractivitate este demult verificată", spune doamna Cocean Gabriela în "Relaţia Relief şi Turism în Munţii Trascău".

        Eu am intrat în contact cu Piatra Bulbuci prin intermediul alpinismului. Sunt multe trasee de alpinism şi escaladă sportivă, majoritatea la nivel de începători spre mediu, unde iubitorii acestui sport, numiţi "cuceritori ai inutilului", pot să înveţe sau să-şi exerseze aptitudinile. Apoi am aflat că această rezervaţie este şi sit arheologic, epoca bronzului timpuriu, Cultura Coţofeni. Peisajul, văzut din punctul de belvedere la care se poate ajunge pe o potecă prin spatele pietrei, este unul deosebit. Am trăit multe momente frumoase acolo, încercând să-mi depăşesc limitele în cadrul cursurilor de alpinism organizate de asociaţia Trascău Corp.Nu trebuie să fi alpinist să ajungi până acolo. Ci doar să-ţi placă natura în diversitatea ei. Mai jos urmează câteva detalii tehnice.

Rezervaţia Piatra Bulbuci, înfiinţată în anul 1995 prin hotărârea Consililului Judeţean Alba nr. 20/1995, reconfirmată prin Legea 5/2000, este arie naturală protejată de interes naţional, fiind încadrat, conform Legii 462/2001 la categoria rezervaţii naturale, corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN.

Scopul principal al Rezervaţiei Piatra Bulbuci este cel de conservare a diversităţii geologice şi geomorfologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Rezervaţia este situată administrativ în oraş Zlatna, sat Feneş, are o suprafaţă de 0,32 ha şi este o rezervaţie geologică şi geomorfologică; constituită dintr-un bloc masiv de calcar cu aspect de turn de cetate, înalt de 78 m, cea mai impozantă stâncă izolată din bazinul văii Ampoiului

Aria Protejată Piatra Bulbuci este delimitată în teren cu pătrat albastru pe fond alb.

Acces:pe DN 74 Alba Iulia Abrud, până la km 31, situat la NV de satul Galaţi ,din dreptul indicatorului către satul Valea Mică, se bifurcă în dreapta o potecă ce urcă circa 800m până la Piatra Bulbuci. 

Posibilităţi de campare: se poate campa în imediata apropiere a rezervaţiei, la circa 100 m în aval de stânci, în cadrul unei poieni, proprietate privată. Focul se va face doar în vetrele special amenajate. 

Piatra Bulbuci este rezervaţie naturală (custode oficial ATE Trascău Corp Zlatna), fapt care impune respectarea normelor de turism civilizat, bazat pe principii ecologice şi menţinerea unor relaţii respectuoase cu localnicii. 

În rezervaţie se interzic

-recoltarea de eşantioane, roci sau alte materiale;

-executarea de construcţii, deschideri de cariere sau lucrări de îmbunătăţiri funciare;

săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală sub corturi;

-aprinderea focului în afara vetrelor special amenajate, distrugerea marcajelor şi a tablelor indicatoare;

-nu se permite deschiderea de noi trasee de alpinism şi escaladă sportivă, fără aprobare din partea ATE Trascău Corp;

-defrişarea vegetaţiei lemnoase pentru facerea focului; se va folosi doar vegetaţie lemnoasă căzută la pământ;

-practicarea turismului se va face doar pe potecile existente;

-activităţile industriale, chiar de mică amploare, inclusiv exploatarea calcarului şi a altor materiale de construcţie

-realizarea oricăror construcţii, cu excepţia celor care vor deservi activităţilor de cercetare, gospodărire sau administrare a rezervaţiei, sau a celor tradiţionale (sălaşuri, adăposturi);

-montarea de panouri publicitare, altele decât cele de popularizare a ariei protejate;

-deversarea şi depozitarea deşeurilor menajere sau industriale; turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării Rezervaţiei

-perturbarea liniştii în rezervaţie;

-desfăşurarea de activităţi de tip off-road (maşini de teren, motociclete, ATV-uri) în zona tampon a rezervaţiei

În rezervaţie se pot desfăşura următoarele activităţi:

-păşunatul cu efective mici de animale, cositul;

-se vor păstra funcţiunile existente şi procentul de ocupare a terenului ;

-în zona tampon se pot construi adăposturi în stil tradiţional pentru localnici şi animale;

-activităţi de practicare a alpinismului şi escaladei sportive,numai pe traseele existente, şi cu echipament adecvat şi folosit corespunzător.

-activităţi de practicare a cicloturismului, pe potecile existente şi pe traseele marcate.

Toate activităţile susceptibile de a avea un impact, chiar şi minor, asupra rezervaţiei, trebuie avizate de custodele ariei protejate, respectiv Asociaţia de Turism şi Ecologie Trascău Corp Zlatna.

Posibilităţi de practicare a turismului:

În prezent, numărul de turişti este redus, dar în creştere, datorită în principal activităţilor de popularizare a rezervaţiei . Se va încerca includerea rezervaţiei în diverse circuite turistice. Principala atracţie este alpinismul, respectiv escalada sportivă. La ora actuală există peste 22 de trasee echipate pentru alpinism. Asigurările au fost refăcute cu materiale inoxidabile de către membrii asociaţiei. Cazarea se poate face în Alba Iulia, Zlatna, Ampoiţa sau la localnicii din satele învecinate şi de acolo se pot face excursii pentru o zi, cu vizitarea mai multor obiective..

 Poze arhiva Trascău Corp.