Biserica Ortodoxă nr.II Zlatna

     Biserica ortodoxă română II din Zlatna cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, este monument istoric, înregistrat la Direcţia Monumentelor Istorice cu nr. 717 din judeţul Alba. A fost trecută prin filieră greco-catolică, în timpul zbuciumatei istorii a Ardelenilor.

     Situată în (apropierea centrului) oraşul Zlatna, biserica este actualmente rezultatul unor transformări şi renovări repetate, fiind cea mai veche biserică din localitate.

     Ctitorită în anul 1424- de către Stănislav Hgavoru-biserica mai păstrează încă importante rămăşiţe din pictura murală, aparţinând celor trei eforturi de înfrumuseţare a locaşului. Cu elemente de natură gotică şi romanică, biserica a fost prelungită prin adăugarea unui altar, iar pe laturile de Nord şi Sud adăugându-i-se două abside. Picturile vechi şi valoroase se păstrează sporadic în cuprinsul bisericii.

"Epoca medievală dezvoltată (cca 1424) În prima sa fază de construcţie biserica a fost ridicată din piatră fiind formată dintr-o navă dreptunghiulară cu două travee acoperite, cu bolţi gotice cu încrucişare de arce ogive pornind de pe console şi o absidă pătrată uşor decroşată, de asemenea cu boltă pe încrucişare de ogive. Nava originară era mai lungă decât nava actuală.

Epoca medievală dezvoltată (1696) În 1696 au loc transformări gotice ale bisericii: se dărâmă bolţile gotice ale navei, se reface partea de vest a bisericii scurtându-se nava şi se adaugă turnul, se execută bolta semicilindrică a navei precum şi bolţile traveelor care încadrează turnul. Portalul originar de vest este înglobat în noua zidărie. Se adaugă capelele laterale.

Epoca medievală dezvoltată (1744) Se construieşte noua absidă a altarului şi se adaugă al treilea strat de pictură."

     La intrarea în pronaos, pe peretele din Nord e reprezentată scena „Înălţării Sfintei Cruci” aparţinând veacului al XVII-lea, restaurată în parte.

     Pe peretele din Nord a naosului se află pictate într-o bună tehnică „al fresco”, aparţinând veacului al XV-lea, două figuri de sfinte dintre care una este a Marinei, trădând maniera pictorului Mihu de la Crişul Alb, cel căruia îi aparţine frumoasele picturi din pronaosul bisericii Mănăstirii Râmeţ.

       Pe peretele răsăritean al vechiului altar, se mai văd sub boltă, o răstignire, iar dedesubt trei sfinţi. Au fost restaurate în perioada anilor 1994-1998. Scena răstignirii e de tip bizantin arhaic, trupul lui Isus stând şerpuit pe cruce, iar picioarele sunt fixate cu câte un cui, model menţinut în arta ţărilor ortodoxe până la sfârşitul veacului al XV-lea.

      Pe pereţii din Nord şi Sud ai naosului sunt picturi vechi care au fost restaurate, iar restul bisericii a fost pictat din nou în perioada anilor 1994-1998.

       Preoţi slujitori se cunosc între anii 1773-1930 următorii: Popa Petru, Georgiu Anghelu, Grigoriu Mihaly, Ghedeone Didin Blăjianu, Ioan Moldovan, Moise Groşea, Antonie Balomirean, Demetriu Farago, ieromonah ioan Teofili Raţiu, Ioan P, Laszlo, Iuliu V. Montani şi Iacob Domşa.

      Începând din 1930 parohia Zlatna a încetat de a mai fi sediu protopopesc. Din 1930 e menţionat paroh Iosif Bogdan. De la unificarea bisericilor până în 1953 funcţionează pr. Ştefan Moldovan, iar din 1953 până în 1961 pr. Dascăl Sextil, fost preot militar. Din 1962 până în anul 1987 funcţionează preotul Vasile Cărăuş, iar din 1987 până în prezent funcţionează preotul Viorel Porcar, perioadă în care biserica a fost restaurată şi pictată din nou, dotată cu tot ce este necesar şi s-au cumpărat casele parohiale, cele vechi fiind demolate în anul 1989. Biserica a fost resfinţită în 5 septembrie 1999. 

      În partea stângă a bisericii, a fost amenajată o capelă mortuară încă din anul 1990 şi dată în folosinţă pentru credincioşi. În faţa capelei a fost construit, din nou şi dat în folosinţă, un altar de vară. Au fost marcate vechile ziduri ale fundaţiei pe care a fost construită actuala biserică.

      Dată fiind calitatea monumentului cu pictura de epocă păstrată şi restaurată aici (asemănări găsindu-se cu picturile de la Râmeţ şi Densuşi), biserica monument istoric din Zlatna se înscrie în rândul valoroaselor dovezi a continuităţii vieţii poporului român şi a cultului său ortodox pe pământ intracarpatic.