luni, 25 februarie 2013

Cheile Cibului

Aria Protejată Cheile Cibului

Rezervaţia Naturală Cheile Cibului, înfiinţată în anul 1995 prin Hotărârea Consiliului Judeţean Alba nr. 20 şi reconfirmată prin legea 5/2000 este o arie naturală protejată complexă şi corespunde categoriei IV IUCN şi anume arie de gestionare a habitatelor/ speciilor; arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.
În prezent, Cheile Cibului fac parte din situl Natura 2000, ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii- cu o suprafaţă totală de 735 ha, administrat de A.T.E. Trascău Corp Zlatna.
           Cheile Cibului sunt situate în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi, în Bazinul Geoagiului (afluent al Mureşului), şi aparţine administrativ de Comuna Almaşu Mare, sat Cheile Cibului, Judeţ Alba. Rezervaţia Naturală Cheile Cibului are o suprafaţă de 70 ha având alt. max. 708 m, alt. min. 500 m. Fac parte dintr-un sistem amplu de chei formate prin fierestruirea a două culmi calcaroase, Pleaşa Ardeului şi Pleaşa Mare cu o lungime de aproximativ 4-5 km de către afluenţi ai râului Geoagiu: Cibul, Ardeul şi Mada (Balşa). Astfel s-au format cinci sectoare de chei: Cibului, Băcâiei, Glodului, Ardeului şi Madei. 

Au o orientare pe direcţia nord-sud şi o lungime de circa 1,4 km., situate în aval de localitatea Cib, gospodării răzleţe fiind întâlnite şi în perimetrul cheilor, fapt permis de lărgimea mare a luncii formate între cei trei versanţi cu orientare estică: Piatra Ceretului, Piatra Mijlocie şi Vânătarea, respectiv vestică: Piatra Corbului şi Cepturarul, cu o altitudinea maximă de 662 m.
Aria Protejată Cheile Cibului este delimitată în teren cu pătrat albastru pe fond alb

 

Structura şi evoluţia componentelor naturale
 

Geologia - Cheile Cibului sunt modelate în calcare jurasice. În jurul acestora sunt prezente conglomerate, gresii şi marne alcătuind flişul cretacic.

Relieful - dominant este cel modelat în calcare. Cheile cu o lungime de 1,4 km sunt situate în estul Pleşei Ardeului. Creste zimţate, ace, abrupturi surplombate ciuruite de guri de peşteră, hornuri, râuri de pietre, mase de grohotişuri alcătuiesc un relief calcaros şi carstic demn de a fi cercetat şi protejat. Pe ansamblul lor cheile au forma unor pâlnii cu deschiderea spre aval. Baza abrupturilor este înecată în masa unor grohotişuri dispuse asemeni unor terase. în albie sunt prezente rupturi de pantă de generează cascade şi repezişuri. Formele de amănunt cuprind lapiezuri, nişe, poliţe structurale etc.



Clima: este influenţată de circulaţia maselor oceanice şi este caracterizată prin temperaturi medii anuale de 8 - 9° C, temperatura medie a lunii iulie între 19 - 21 ° C , iar cea a lunii ianuarie -3,-4° C Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 650-700 mm.


Hidrografia: Colectorul principal (care străbate rezervaţia), este Cibul, numit în aval Băcâia (afluent pe stânga al Geoagiului). În zona cheilor el primeşte mici afluenţi cu ape temporare şi Valea Presurii. Circulaţia subterană este în cea mai mare orientată spre acelaşi pârâu Cib. În valea acestuia apar şi izvoare mezotermale.

Solurile: predominante sunt cele brune de pădure iar pe calcare rendzinele.


Vegetaţia: în cea mai mare parte rezervaţia se află în domeniul pădurii de gorun (Quercus petraea). Mai apare cerul (Quercus cerris), cireşul sălbatic (Prunus avium), sorbul (Sorbus torminalis), mojdreanul (Fraxinus ornus). Stratul ierbos este constituit din Poanemoralis, Campanula persicifolia, Oryzopsis virescens, etc. Pe pereţii stâncoşi ai cheilor se află pajişti de stâncărie cu Sesleria rigida, Melica ciliata, Koeleria gracilis, Phleum montanum şi diverse plante pioniere saxicole ca Sedum hispanicum, Teucrium chamaedrys, Asplenium ruta muraria, Asplenium trichomanes, Moehringia muscosa, Cardaminopsis arenosa, Eryssimum pannonicum, Isatis tinctoria. Se remarcă şi prezenţa speciei subtermofile Cleistogenes serotina.


Acces: Dinspre valea Mureşului cu pornire din drumul european E 60 din dreptul haltei CFR Geoagiu se urmează drumul asfaltat prin staţiunea Geoagiu Băi, apoi prin Bozeş, drum asfaltat circa 8 km , apoi satul şi cheile Băcâia, drum neasfaltat (4 km) până în cheile Cibului. Din Bozeş, se poate ocoli prin Ardeu, Balşa, Almaşu Mic de Munte, Almaşu Mare, Nădăştie, Cib, Cheile Cibului, drum asfaltat în întregime. Dinspre valea Ampoiului, din DN74 Alba Iulia - Zlatna după kilometrul 6 din şoseaua Zlatna - Almaşu Mare, în apropiere de vârful Breaza în locul numit Plai (la cruce) se coboară spre stânga pe un drum neasfaltat 7km, până în chei. Tot dinspre valea Ampoiului, din DN74 Alba Iulia - Zlatna, de pe varianta oraşului, se merge pe şoseaua Zlatna – Almaşu Mare, apoi prin satul Nădăştie – Cib – Cheile Cibului, drum asfaltat de curând, în întregime.

Posibilităţi de campare: Se poate campa în curţile localnicilor. La baza peretelui Pietrei Mijlocii s-a amenajat de către ATE Trascău Corp un loc de campare, într-o poiană, cu izvor în apropiere. Este şi loc pentru scăldat în pârâul Cibului la o mică cascadă. Este accesibilă cu automobilul după traversarea pârâului în amonte de o pescărie (baltă) particulară.

Posibilităţi de alimentare: în sat se găsesc două magazine mixte - cârciumi cu un program neregulat. Se pot cumpăra unele produse autohtone (lapte, brânză, ţuică etc.) de la localnici.

 Atenţionări: Cheile sunt declarate rezervaţie naturală, fapt care impune respectarea normelor de turism civilizat, bazat pe principii ecologice şi menţinerea unor relaţii respectuoase cu localnicii.
În rezervaţie se interzic :
- recoltarea de eşantioane, roci sau alte materiale;
-  exploatarea   materialului din grohotişurile situate la  baza versanţilor sau la baza stâncilor izolate;
-   executarea de construcţii, deschideri de cariere sau lucrări de îmbunătăţiri funciare;
-   aprinderea focului în afara vetrelor special amenajate, distrugerea marcajelor şi a tablelor indicatoare;
-   practicarea turismului pe poteci neamenajate;
-   activităţile de vânătoare şi pescuit;
-   executarea de lucrări agricole şi silvice de amploare ( cosit şi păşunat intensiv, tăieri de regenerare etc.). Se permite efectuarea activităţilor de cosit şi păşunat acolo unde deja sunt practicate de localnici 
-  activităţile industriale, chiar de mică amploare, inclusiv exploatarea calcarului, coloanelor de bazalt şi a altor materiale de construcţie
-  realizarea oricăror construcţii, cu excepţia celor care vor deservi activităţilor de cercetare, gospodărire sau administrare a rezervaţiei, sau a celor tradiţionale (sălaşuri, adăposturi);
-  montarea de panouri publicitare, altele decât cele de popularizare a ariei protejate;
-  deversarea şi depozitarea deşeurilor menajere sau industriale; turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării Rezervaţiei
- perturbarea liniştii în rezervaţie;
- desfăşurarea de activităţi de tip off-road (maşini de teren, motociclete, ATV-uri)
       
În rezervaţie se pot desfăşura următoarele activităţi:
-  păşunatul cu efective mici de animale, cositul;
-  tăieri de igienă în păduri fără a afecta structura arboretului, cu respectarea amenajamentelor silvice şi a legislaţiei în vigoare şi cu aprobarea anterioară a custodelui;
-  se vor păstra funcţiunile existente şi procentul de ocupare a terenului ;
-  se pot construi adăposturi în stil tradiţional pentru localnici şi animale;
- activităţi de practicare a cicloturismului, pe drumurile care traversează cheile şi pe traseele marcate.
- practicarea alpinismului , dar numai pe trasee amenajate şi cu echipament adecvat. Nu se vor deschide, modifica sau repitona trasee fără acordul ATE Trascău Corp Zlatna.

Posibilităţi de practicare a turismului:
În prezent, numărul de turişti este redus, în principal din cauza lipsei capacităţii de cazare în zonă şi a promovării insuficiente. Singura pensiune din zonă, în prezent, este Casa David, www.pensiuneacasadavid.ro. Se poate caza la localnici, însă condiţiile sunt precare. Se poate alege cazarea în Staţiunea Geoagiu Băi şi apoi efectuarea de excursii de o zi în Cheile din Bazinul Văii Geoagiu. 
Drumul dintre Cheile Cibului şi Almaşu Mare a fost recent recondiţionat, este asfaltat în totalitate. Probleme pune drumul dintre Chei şi satul Băcâia unde panta este foarte mare şi drumul traversează de două ori apa Cibului. Se recomandă celor care vin dinspre Geoagiu Băi, şi nu au maşini puternice, sau care au maşini joase, să aleagă traseul Geoagiu -Bozeş- Ardeu -Balşa -Almaşu Mare-Nădăştie -Cib-Cheile Cibului, cu oprire la Colecţia Muzeală Emilian Achim din Almaşu Mare. 
Inimosul Emilian Achim a organizat chiar şi a reţea locală, neomologată, de ghizi locali. Pentru Cib, Cheile Cibului puteţi apela la: Florea Nicolae - 0258. 850.022 , Nistor Petru - 0749.975.106, Olea Ioan – Cheile Cibului. 
Pentru orice problemă puteţi apela şi la Primăria Comunei Almaşu Mare: Tel.: 0258.850.105, Fax: 0258.850.014. Primar – Zaharie Aron – Tel.: 0258.850.165, Mobil: 0745.048.322.

Trasee turistice: 
Zlatna-Cheile Cibului-Ardeu-Mada, marcaj cruce roşie, pe care se poate ajunge în satul Ardeu şi apoi în zona Cheilor Măzii.
Cheile Cibului- Cheile Glodului -Izv. Tămăduirii-Ardeu, marcaj triunghi roşu.



Se poate practica alpinismul şi escalada sportivă pe traseele amenajate, peste 25 de trasee. Gradul şi numele traseului sunt inscripţionate la bază. Pentru topo-ul zonei , consultaţi pagina de alpinism de pe www.trascaucorp.ro.


    


Pe lângă degustarea de bucate tradiţionale la localnici: brânză,lapte, ţuică (palincă), plăcinte, se pot efectua drumeţii pe traseele marcate spre Cheile Măzii, Cheile Glodului, Ardeu.
 






Diverse : în zonă se întâlnesc frecvent vipere cu corn, fiind probabil una dintre cele mai mari populaţii de acest gen din ţară, după cea din Munţii Cernei. Atenţie sporită, zona abruptului nu este vizitată de către localnici sau eventuali turişti, potecile de acces la pereţi sunt înguste, dificil de urmărit sau inexistente.












miercuri, 20 februarie 2013

Refugiul Montan Săruni

Generalităţi:
Dâmbăul, cel mai înalt punct din Munţii Trascău, 1369 de metri, are o importanţă deosebita pentru oraşul Zlatna. Zona Dâmbău, cuprinde şi o parte din aria protejată Cheile Feneşului şi de asemenea este o zonă carstica importantă, cu mai multe peşteri şi avene, dintre care se distinge Peştera Dâmbau (1200 m lungime) şi Avenul Gemenele. De asemenea, Dâmbăul constituie un important punct de belvedere; de aici în zilele senine de toamnă sau iarnă poate fi văzuţi Muntele Mare, Masivul Vulcan, Vârful Găina, Biharia, Retezatul, Parângul, Sureanul, Făgăraşul . 
Din cauza accesului dificil, această locaţie este recomandată celor care doresc să iasă din tumultul oraşului, cu o pregătire fizică medie (la cerere se poate ajunge "motorizat" la 30 minute de refugiu), nu foarte pretenţioşi şi care vor să găsească un peisaj montan atipic, inedit şi în acelaşi timp liniştit. Cei care încă nu s-au îndrăgostit de munte, o vor face acum, căci le garantăm o experienţă specială în inima Munţilor Apuseni.
Refugiul, a cărui construcţie a început în anul 2008, este ridicat din lemn,cu o structură de grinzi de fag, placata cu placi OSB- placi statificate presate, din aschii orientate-interior, exterior, izolat cu vată minerală. Clădirea este acoperită cu şindrila de fag, şindrilă pentru care voluntarii Trascău Corp au lucrat 10 săptămâni. Clădirea este prevăzută cu o camera jos, dimensiuni 6 m x 3,5 m, care are rol şi de bucătarie, cu un pat supraetajat, masă, scaune la care se adaugă o verandă de-a lungul constructiei de 1,5 m x 6 m. La parter este montată o sobă cu plită. La etaj, mansarda, cu saltele pentru dormit, dimensiunile camerei fiind de 5,5 m x 6 m. Clădirea e prevăzută şi cu o supra-mansardă (La Cucurigu) unde se mai pot caza suplimentar încă 5 persoane.

Capacitate de cazare:
20 persoane. În caz de urgenţă putem caza chiar 25, eventual 30.

Altitudine: 1250 m înălţime.
Coordonate GPS: 34T0673797+ UTM5113272. sau N46 09.052 E23 15.039

Acces:
Din traseul turistic cruce albastră Zlatna-Lacul Iezer, există o deviere, punct roşu către refugiu. Punctul roşu pleacă din traseul cruce albastră în zona numită "Poiana cu Urzici" (din zona indicatorului către Vf. Dâmbău- 1h), continuă apx. 20-30 minute până la refugiu, apoi după încă 5 minute se uneşte din nou cu traseul cruce albastră în zona tăbliţei indicatoare cu Vf. Dâmbău -30 min.


Dotări/Facilităţi/Posibilităţi de ocupare a timpului:
Sobă cu plită în interior cât şi în exterior/Veselă/Grătar.
Duşuri exterioare pe timp de vară.
Posibilităţi de practicare trekking/speologie/tiroliană.

De ce acest refugiu? 

Pentru că nu există în Munţii Trascău o astfel de opţiune turistică, care facilitează accesul turiştilor pe traseele marcate şi iarna. Pentru că, după terminarea construcţiei s-au putut organiza excursii cu elevii şi studenţii, excursii în care s-au învăţat noţiuni elementare despre expediţii montane, alpinism, speologie, sau realizat plantări de puieţi, s-a discutat despre importanţa protejării anumitor zone precum şi a patrimoniului cultural. Pentru că existenţa unei astfel de construcţii facilitează accesul turiştilor în zonă.
Pentru că, mulţi zlătneni au descoperit astfel Dâmbăul, Săruniul şi zona Citeră, despre care auziseră doar poveşti sau legende.








joi, 14 februarie 2013

Tarife Zlatna Sport Centre

Bazine de înot:

Adulţi: 20 lei/zi
Copii peste 6 ani, elevi, studenţi: 10 lei/zi
Copii sub 6 ani: 5 lei/zi

Reducere: după ora 14.00, reducere cu 50% pentru primele două categorii.
Abonamente:
Adulţi: 250 lei/30zile, 100 lei/10 zile
Copii peste 6 ani, elevi, studenţi:120 lei/30 zile; 50 lei/10 zile
Copii sub 6 ani: 100 lei/30 zile, 35 lei/10 zile
Teren tenis zgură:
10 lei/oră ziua
20 lei/oră noaptea 

Cazare:
40 lei/persoană/ 24 de ore
* cei cazaţi au acces gratuit la bazinele de înot

 
Închiriere sală de conferinţe:
50 lei/oră
* pentru grupurile organizate cazate în cadrul ZSC, accesul la sala de conferinţe e gratuit


Saună, masaj şi fitness:
Saună: 10 lei/oră
Fitness: 10 lei/oră

Abonamente (Fitness+Saună):
60 lei/ 10 ore
100 lei/20 ore

Închiriere sală masaj de către persoane autorizate: 10 lei/oră.






luni, 11 februarie 2013

Ce ar trebui să apară pe acest blog?

E foarte importantă părerea voastră, a zlătnenilor şi a tuturor celor interesaţi, despre ce ar trebui să apară pe acest blog, care se vrea unul de promovare al oraşului din punct de vedere turistic şi nu numai. Ce fel de informaţii doriţi, despre ce atracţii ar trebui să scriem. Cât mai multe comentarii ca să ştim ce trebuie făcut. Mulţumesc!

Poză de Alex Măţăgău.

duminică, 10 februarie 2013

Avenul Gemenele



Avenul Gemenele, 3150/9
Localizare: Masivul Dâmbău, Oraş Zlatna
Lungimea totala, incluzând radierile 422m.
Lungimea reala a peşterii 278,9m.
Denivelarea maxima -38,2m.
Distanta cea mai mare fata de intrare: 200,4m.
Altitudine: 1224m

Descriere:
Este botezat astfel după cele două verticale de acces ale sale: una de 17 m, cealaltă de 20 m. Pentru coborâre putem alege orice variantă, verticala de 20 m este echipată cu 2 spituri (se vor folosi si amaraje naturale - copaci) iar pentru verticala de 17 m echiparea s-a făcut de asemenea cu 2 spituri. După coborârea verticalei lumina rămâne agaţată undeva sus, amintire a banalului. De aici noi orizonturi de întuneric aşteaptă atingerea caldă a luminii de acetilenă. Ambele verticale coboară în aceeaşi sală, a doua ca şi dezvoltare. Noi vom începe descrierea coborând pe verticala de 20m, despărţită de "geamăna" ei de un pilier uriaş. 


De aici urcăm pe un con de grohotiş până la baza verticalei de 17m. De aici continuăm ascendent până ajungem la o galerie orizontală. Se trece prin culoarul bogat în ramăşiţe ale animalelor care au căzut în aven şi ajungem la o sală cu dimensiuni modeste, din care se desprind 3 galerii, toate descendente. O vom alege pe cea din mijloc şi vom ajunge într-o sală, mai mare decât cea anterioară, frumos concreţionată. Continuăm pe acelaşi ax şi după ce urcam un mic prag ajungem la un sector foarte bogat concreţionat, toate cuvintele care descriu acest sector sunt la superlativ. Stalagmite, stalactite, coloane, curgeri parietale, clusterite, ne răpesc privirea. Atenţie însa la gururile (bazine cu apă a căror pereţi sunt construiţi din depuneri de de calcar) ce acoperă la un moment dat toată lăţimea galeriei. Şi toate acestea nu sunt decât un preambul pentru Sala Mare, care se deschide, descendent, din această galerie.

Cum intrăm în ea, privind în stânga, ne întâmpină Marele Gur, cu apa-i ireal de curată, atât de curată încât de multe ori lasă impresia unui gur gol. În dreapta o succesiune de gururi în care dorm răvăşite câteva cranii de liliac. Continuăm să coborâm, pe lânga nişte frumoşi pomi de iarnă; tavanul rămâne undeva deasupra la 15-20 m, încărcat de ţurţuri de piatră. Ajungem în fundul sălii, acesta din urma orizontal. Aici, într-o misterioasa îmbrăţisare, piatra a acoperit oasele unei străvechi capre, însa un pirat de peştera într-o răbufnire de curiozitate şi inconştienţă a sfărâmat tăcuta uniune. Veţi vedea doar oase acoperite de o crustă de calcar de circa 2-3 cm răvăşite pe podea. Sala continuă cu o galerie îngustă şi noroioasă ce într-un târziu va începe să urce, scoţându-ne tot la baza avenului (galeria din stânga, dintre cele trei descendente amintite mai sus). 
Cealaltă galerie descendentă, din dreapta, se va alătura celei din mijloc, după o scurtă şi foarte abruptă coborâre. O sală de dimensiuni mari se află şi în stânga intrărilor, dar neconcreţionată, grohotişul şi formele relativ geometrice trimiţându-ne cu gândul la o geneză gravitaţională. Această sală dă într-o galerie mică, scurtî de doar 10 m, dar ale care-i speleoteme depăşesc orice superlativ: stilolite, clusterite, draperii etc. Galeria se termină brusc, fiind închisă de o scurgere calcitică.
Aceasta cavitate reclamă pregătire şi echipament corespunzător, însă vă asigurăm că merită tot efortul.
Poze de Claudiu Szabo, cu sprijinul Trascău Corp Zlatna.