Festivalul Naţional de Interpretare a Romanţei "Te-aştept pe-acelaşi drum -In memoriam Valer Ponoran"

Vineri, 1 Noiembrie 2013 începe la Zlatna, cea de-a X-a ediţie a Festivalului Naţional de Interpretare a Romanţei "Te-aştept pe-acelaşi drum -In memoriam Valer Ponoran", eveniment care va avea loc la sala de festivităţi a Primăriei Zlatna (fosta Cantină Ampelum). Organizatorii festivalului sunt: Primăria Oraşului Zlatna, Consiliul Local al Oraşului Zlatna, Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură "Augustin Bena" Alba Iulia şi Casa de Cultură "Horea Popescu Zlatna.

Pe parcursul festivalului vor susţine recitaluri invitaţii speciali:

- Stela Enache, cunoscută şi îndrăgită solistă

- Traian Jurchelea, mesagerul cântecului popular bănăţean şi al romanţei

- Ionuţ Fulea, una din cele mai apreciate voci din Ardeal, mereu aproape de inimile zlătnenilor

- Marian Stere, realizator de emisiuni la Radio România Internaţional

- Cristian Fodor, câştigătorul trofeului ediţiei precedente a Festivalului

Juriul de specialitate este format din invitaţi speciali, alături de reprezentanţi ai organizatorilor şi partenerilor evenimentului. Recitalurile, preselecţia şi prestaţiile concurenţilor vor fi acompaniate de orchestra condusă de maestrul Ovidiu Barteş.

Momentele umoristice sunt asigurate de cunoscutul actor Jean Paler.

Amfitrionul festivalului este prestigiosul prezentator de televiziune Octavian Ursulescu, deja prietenul zlătnenilor.

Programul festivalului:

Vineri, 1 Noiembrie 2013

Ora 15.00 Etapa de preselecţie.

Sâmbătă, 2 Noiembrie 2013

Ora 19.00 -         Deschiderea oficială a festivalului
Ora 19.00- 19.30 Prezentatorul anunţă programul serii, invitaţii speciali şi componenţa juriului
Ora 19.30-22.00 Concursul de interpretare a romanţei, recitaluri, momente vesele

Duminică, 3 Noiembrie 2013

Ora 19.00-19.15 - Prezentatorul anunţă programul ultimei zile a festivalului
Ora 19.15- 20.30 -Decernarea premiilor şi concertul de gală
Ora 20.30- 22.00- Recitaluri şi momente vesele
Ora 22.00 -           Închiderea festivalului. Primarul oraşului şi invitaţii ţin scurte alocuţiuni.

Intrarea este liberă.

Prima zi la Târgul de Turism Rural de la Albac

După cum probabil ştiţi, Centrul de Informare şi Dezvoltare Turistică Zlatna are un stand de informare în cadrul Târgului Naţional de Turism Rural de la Albac, ediţia a IX-a, care se desfăşoară chiar acum. Deschiderea manifestărilor a avut loc la ora 10.00, toate standurile fiind vizitate de diverse personalităţi şi oficialităţi. Pe la noi au trecut, nu contează ordinea (dintre cei pe care i-am recunoscut): primarul oraşului Abrud, ing. Simina Nicolae, primarul comunei Albac, d-nul Tiberiu Todea, preşedintele Consiliului Judeţean d-nul Ion Dumitrel, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Alba, d-nul Alin Cucui şi d-nul Florin Roman, primarul comunei Bucium d-nul Cornel Năpău, fostul deputat Corneliu Olar, preşedintele ANTREC Alba, d-nul Emil Comşa (parteneri în organizarea târgului) etc.

d-nul primar Tiberiu Todea (stânga) şi d-nul Ion Dumitrel -preşedintele CJ Alba

primarul comunei Bucium, d-nul Cornel Năpău (dreapta)

Ca şi o primă concluzie, lumea a fost surprinsă de imaginea, mai bine spus de noua imagine, a oraşului Zlatna. Cei care au trecut prin oraş în drum spre Albac, ne-au spus că: "Acolo la voi la Zlatna se vede că se face, aveţi oameni vrednici în fruntea oraşului). Am împărţit peste 200 de hărţi a oraşului şi peste 300 de pliante cu Zlatna Sport Center, pe lângă celelalte materiale pe care le-am pus la dispoziţie celor interesaţi. Am acordat un interviu Radio Cluj/Radio România Internaţional şi am vorbit despre Zlatna, trecut şi prezent, posibilităţi de dezvoltare a turismului, ca şi primă oportunitate de salvare a zonelor foste monoindustriale.

Sala de Sport din Albac a fost anul acesta (spre deosebire de anul trecut) arhiplină, standurile de prezentare acoperind majoritatea zonelor ţării. La această oră, s-a terminat Concursul Gastronomic, a avut loc şi o Expoziţie de Pictură, iar concursul de pescuit este în plină desfăşurare. 

În cortul meşterilor populari am întâlnit-o pe d-na Eugenia Croitoru, nelipsită de la această manifestare. Prietenul nostru neobositul Achim Emilian din Almaşu Mare, este şi el prezent cu un stand încărcat de istorie şi de tradiţie. Fără doar şi poate, ediţia din 2013 a Târgului de Turism Rural de la Albac, este deja un succes, după doar o zi. 

Sărbătoare la Trâmpoiele

Duminică a avut loc o sărbătoare a satului Trâmpoiele, "Fii Satului", cu ocazia instalării noului preot, părintele Truţă. Este un model al cunoscutei sintagme româneşti "Omul sfinţeşte locul" şi aş adăuga eu se pot face lucruri minunate cu puţin, dar cu implicare. Au fost de toate, parada portului popular, muzică populară, plăcinte, mici şi bere. 

 Satul Trâmpoiele, în urma asfaltării drumului devine astfel de mic colţ de rai, liniştit, cu peisaje superbe, cu oameni deschişi cu care poţi discuta despre obiceiurile locului, despre întâmplări şi legende. De sus de la "Rupturi" se vede departe către Buceş-Vulcan şi Găina, Vf. Vâlcoi şi Dâmbăul. Cetatea de la Grohaş aşteaptă să destăinuie poveşti de mult uitate.

La sărbătoare au participat şi fostul deputat Corneliu Olar şi preşedintele Consiliului Judeţean Ion Dumitrel, care se îndrepta spre inaugurarea Muzeului Memorial Avram Iancu, care a fost de curând reabilitat. 

Sărbătoarea a fost susţinută de Primăria Oraşului Zlatna şi de neobositul consilier local, Borza Iosif (Sivică, cum e cunoscut în zonă).

Am fost undeva sus, deasupra satului, să fac câteva poze. Am întâlnit o familie, pe a cărei gospodărie scria "Popas La Lenuţa". Am intrat de curios să întreb dacă vor să facă ceva în turism. Mi-au răspuns că e doar aşa, de distracţie, şi m-au invitat la masă. Ciorbă, sarmale, vinars etc. Nu am rămas decât la un pahar de suc, le-am mulţumit pentru ospitalitate şi am plecat. Dar am rămas plăcut surprins de modul în care aceşti oameni au ştiut să primească un străin.

Trâmpoiele este satul în care am fost de cele mai multe ori anul acesta, din toate satele aparţinătoare Zlatnei. Poate pentru că am observat că acolo e voinţă. Sau poate că peisajele m-au atras. Nici nu e prea important. Important e că, de astăzi, satul Trâmpoiele devine o destinaţie turistică în sine. Mergeţi acolo şi nu veţi regreta!

Programul Târgului Naţional de Turism Rural Albac 2013

PROGRAMUL

TÂRGULUI NAŢIONAL DE TURISM RURAL

ALBAC 2013, ediţia a IX-a

7-8 septembrie 2013

 VINERI, 6 SEPTEMBRIE 2013

15.00 Concurs de pescuit “Cupa Aventuri în Apuseni” – manşa I

SÂMBĂTĂ, 7 SEPTEMBRIE 2013
09.00 Concurs de pescuit “Cupa Aventuri în Apuseni” – manşa a II-a
09.00 Ceremonialul de dezvelire a busturilor “Eroilor Neamului – Horea, Cloşca şi Crişan”
10.00 Deschiderea oficială a Târgului de Turism Rural Albac, ed. a IX-a, Vizitarea stand-urilor 11.30 Vernisajul expoziţiei Taberei Naţionale de Pictură, ed. a III-a
14.00 Seminarii
14.00 Concurs gastronomic
15.00 Concurs de pescuit “Cupa Aventuri în Apuseni” – manşa a III-a
16.00 Vizită la pensiuni
22.00 Spectacol pentru tineret. Foc de tabără şi artificii.

DUMINICĂ, 8 SEPTEMBRIE 2013
08.00 Concurs de pescuit “Cupa Aventuri în Apuseni” – manşa a IV-a
13.00 Festivitatea de premiere a concursului gastronomic
13.30 Festivitatea de premiere a concursului de pescuit
14.30 Spectacol folcloric

Cetatea de la Grohaş... cu surprize

Pentru cei din Trâmpoiele nu e un secret că există o cetate la Grohaş, denumită cetatea de la Mărul Roşu. S-a speculat că e o cetate turcească, existând şi o legendă în acest sens, istorisită de neobositul Achim Emilian celor de la Formula AS:

"Spre miazănoapte îmi arată o spinare bombată, înaltă şi rotundă de munte, numită cum nu se poate mai potrivit: "Mărul Roşu". Din cele mai vechi vremuri până azi, almăşenii cred ca muntele asta e pe dinăuntru gol. Şi că în pântecul mărului acela gigantic de stâncă se afla o întreagă cetate turceasca plină de comori, între care şi un viţel de aur, dar toate sunt închise în adâncuri cu mare blestem. Mulţi căutători de aur au încercat să scormonească muntele asta, dar cu toţii au fost loviţi de tainica vrajă, fiind purtaţi de duhuri turbate prin râpi adânci, rătăciţi prin pâraie, desişuri sau pierzandu-şi minţile.
Până aici ar părea poveste. Emilian Achim are însă declaraţia acelui bătrân almăşan, a lui baciu Ionuţ care, întorcându-se de pe frontul întâiului război mondial, a fost întrebat de o cătană turcească "Că de unde este?". El a răspuns că din Ardeal, din Munţii Apuseni. "Da, dar de unde?", l-a întrebat iarăşi turcul, şi baciu Ionuţ i-a spus că din Almaşu Mare. Atunci militarul turc s-a îngălbenit la faţă, a oftat lung şi i-a zis ceea ce moţul ştia deja: că acolo, în Muntele Mărul Roşu, zis Grohaş, e zăvorâtă o cetate turcească, având în ea o mare comoara şi un viţel de aur. Şi că să se păzească. Emilian Achim a cunoscut el însuşi pe mulţi localnici care au păţit-o doar când se apropiau cu gânduri prădalnice de culmea aceea, pe alţii care au văzut acolo aurul arzând, nu mai departe cei din familia Hendrea - trăiesc şi azi -, care în noaptea de Înviere au văzut întreg muntele luminând în întuneric. Apoi, legenda poate fi verificată doar lovind pământul cu piciorul: "Nu-i minciună, duceţi-vă şi vedeţi: oriunde în vârful muntelui baţi puternic cu piciorul în pământ, sună a gol!...". Şi nu în ultimul rând, un lucru dă crezare legendei lui Achim-tatăl. Deşi se ştie că muntele Mărul Roşu e straşnic de bogat în aur, acolo nu s-au făcut lucrări de minerit şi nici cercetări niciodată, absolut deloc. Nici inginerii lui Ceauşescu n-au cutezat să înfrunte muntele ăsta."

Acum, ca să ne înţelegem, Grohaşul e cam la aceeaşi distanţă de comuna Almaşu Mare ca şi de Trâmpoiele. În fiecare legendă este şi un sâmbure de adevăr.

Aşa că am purces către Grohaş, după câteva discuţii cu localnicii din Trâmpoiele, să găsesc cetatea. Evident că nu mă aşteptam la ziduri. Şi am găsit-o. Un pătrat de 35 de 35 de metri, mărginită de un val de pământ cu grosimea de 2 metri şi ceva. 

Ce m-a frapat a fost modul de construire (val de pământ exterior), amplasarea ei  (nu în vârf, ci la poalele muntelui, la intersecţie de drumuri) şi faptul că e pătrată (nu e o caracteristică a fortificaţiilor medievale). Aşa că am apelat la un specialist, un prieten de la muzeul din Alba Iulia.

Aşa cum mă aşteptam, fortificaţia datează din perioada romană. Un turn de observaţie. Dar de care?

"Pe baza coraborării surselor scrise cu rezultatele cercetării arheologice se pot identifica

totuşi următoarele tipuri distincte de fortificații minore, separate în general de mărimea suprafeței fortificate:

1. Turnuri (cf. turris/pyrgos/phrourion) – Este tipul de fortificație cu dimensiunile cele mai reduse (o medie de 5 x 5 m, dar începând de la c. 3 x 3 m până la 10 x 10 m).

2. Fortificații de tip burgus (cf. burgus/pyrgos/centenarium) – pot fi considerate „turnurile” cu dimensiuni mai mari de 10 x 10 m, care permiteau de altfel o locuire ceva mai serioasă la interior.

3. Fortificații de tip quadriburgium (cf. tetrapyrgion / quadriburgium / praesidium / centenarium / castra / castellum / phrourion) – pe lângă planul clasic, formă rectangulară cu cele patru turnuri de colț, există o serie întreagă de variante (cu turnuri intermediare, cu turnuri care flanchează poarta, deviate de la planul rectangular) şi o certă evoluție în timp. Suprafața unei asemenea fortificații variază între 0,05 – 0,40 ha, la fel cu rare excepții sub şi peste acest nivel.

4. Fortificații de tip castellum minor (cf. praesidium / centenarium / castra / castellum /phrourion): Această categorie este specifică epocii romane timpurii, fiind destinate îndeosebi trupelor de numeri, însă în perioada târzie se pot întâlni diverse forme de fortificații de plan rectangular sau poligonal, care sunt utilizate cu predilecție în scop militar. Am considerat că în această categorie trebuie plasate toate fortificațiile cu o suprafață mai mare de 0,40 ha până către limita de 1 ha considerată ca desemnând o fortificație minoră."

Este destul de clar că rolul acestui turn, aşezat atât de aproape de o zonă plină de exploatări miniere, este unul de supraveghere, de a asigura securitatea zonei respective.

Ce e cu adevărat, vom afla doar după o cercetare arheologică, care dacă totul merge bine, o vom face anul acesta. Revenim cu amănunte.

Ar fi putut arăta aşa.

 Sursa foto aici.

Trasee turistice marcate în zona Zlatna

Având în vedere că oraşul Zlatna este situat între Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău, vă prezentăm traseele turistice marcate care pornesc din oraşul nostru şi se îndreaptă către obiective turistice din cele două masive.

Munţii Metaliferi:

1. Zlatna – Cheile Cibului- Ardeu -Cheile Măzii ( Madei)
Marcaj; cruce roşie Durata: 7- 8 ore
Caracteristici: traseu de atât de culme cât şi de vale, trece prin sau prin aproprierea tuturor cheilor din bazinul Văii Geoagiu

Traseul pleacă din Zlatna, de lângă podul din centrul oraşului, unde este amplasat un indicator, apoi trece Valea Ampoiului şi urcă pe Pârâul Roşu, pe un drum de care până la un stâlp de funicular, apoi pe o potecă. După apx. 45 min ieşim într-o poiană, locul se numeşte Dumbrava. Urmăm cei 3 stâlpi indicatori montaţi în poiană cu menţiunea că traseul continuă prin dreapta Vf. Jidovu, care se vede în faţă având forma unui con de vulcan. Urcuşul se accentuează până ieşim în culme, apoi traseul coboară uşor, printre păduri şi poieni , pe lângă o stână, în satul Cib. Din centrul satului Cib, marcajul continuă spre dreapta, pe DJ 705 Almaşu Mare – Bozeş, intersectând marcajul punct roşu ( Plai – Băcâia – traseu care poate fi străbătut cu maşina ). După aproximativ 3 ore ajungem în Cheile Cibului. înainte de pescăria pădurarului din chei, marcajele se despart, crucea roşie continuă în dreapta şi trece apa Cibului, merge pe un drum neasfaltat. După 5min. , vizavi de fosta carieră, se află locul de campare amenajat în decursul a 3 ani de ATE TRASCĂU CORP unde se poate face popas. În imediata apropriere, pe peretele estic, sunt echipate trasee de alpinism. De asemenea se poate opta pentru o baie în apa Cibului.

Traseul continuă pe drum, apoi coboară uşor spre dreapta prin grădini şi intră în pădure continuând printre stâncării. Această porţiune este periculoasă, trecerea se va face cu atenţie. De asemenea având în vedere numărul de vipere cu corn din zonă se va da o deosebită atenţie locului de sprijin cu mâinile sau picioarele. Un minunat loc de belvedere este aici, se văd Cheile Băcâiei, Bozeşul, staţiunea Geoagiu. Coborâm nişte scări vechi de zeci de ani, apoi traseul continuă pe potecă prin pădure şi prin bogata vegetaţie. Ajungem după o oră în culmea ce separă valea Cibului de valea Glodului, o traversăm şi apoi coborâm şerpuit până în satul Ardeu.
Traseul nostru coboară pe drumul asfaltat ce leagă satul Ardeu de Bozeş (DJ 705 Almaşu Mare – Geoagiu) încă 15 min., apoi trece apa în dreapta şi urcă pieptiş dealul. De sus în culme se vede satul Mada şi intrarea în chei. Marcajul continuă până în sat pe un drum de care. În viitor se intenţionează a-l prelungi până în staţiunea Geoagiu.

2. Cheile Cibului –Cheile Glodului- Izvorul Tămăduirii –Ardeu

Marcaj; triunghi roşu Durata: 3 ore
Caracteristici: traseu de atât de culme cât şi de vale

          Traseul pleacă la zece minute de intrarea din amonte de Cheile Cibului, urcă pe un drum de cale, apoi pe coama dealului . Traseul merge uşor stânga apoi coboară pe lângă pereţii Cheilor Glodului. Traversează apa Glodului şi urcă apx. 10 minute pe lângă pereţii din dreapta ai cheilor, apoi brusc face stânga străbătând printr-o strungă peretele. Traseul urcă deasupra peretelui din dreapta cheilor, aici fiind un superb loc de belvedere asupra cheilor. Continuăm prin pădure încă 20-30 min. apoi coborâm şerpuit către apa Glodului unde se află Izvorul Tămăduirii. De aici traseul continuă pe cursul apei, apoi urcă pe o potecă în stânga apei. După 3 ore traseul ajunge în satul Ardeu şi se opreşte la podul din centru unde întâlneşte traseul cu nr.1

Munţii Trascău

1. Zlatna — Vf. Dâmbău — Platoul Ciumerna- Iezerul Ighiel

            Marcaj; cruce albastră Durata: 9-10 ore

Caracteristici: traseu variat, de culme şi vale, practicabil în sezonul cald; urmăreşte axul longitudinal al Trăscăului având numeroase sectoare de traversare a văilor şi a interfluviilor.

Pornim din oraşul Zlatna, pe drumul spre masivul Dâmbău (l 369 m) şi ne îndreptăm, pe dreapta Văii Morilor, spre strada Eminescu, pe care o urmăm până la podul peste Valea lui Lal. Urcăm de-a lungul văii , urmând marcajul, lăsăm în stânga punctul albastru spre Colţu lu Blaj. Poteca merge paralel cu pârâul Valea Poienii, apoi îl intersectează şi urcă până în drumul ce vine de pe Valea Morilor, denumit Valea Bârnii. Continuăm pe drum încă circa 45 min, apoi poteca părăseşte drumul în dreapta, şi după cca. 45 min. de urcat pieptiş ajungem în spatele locului numit „Vraniţa Pleşii" . De la Vraniţa Pleşii urmărim creasta despădurită până la un pâlc de fagi şi, odată acesta depăşit atingem platoul Dâmbăului (Zlatna - Vf. Dâmbău, 4 h). Vf. Dâmbău , cel mai înalt din Munţii Trascău, constituie un important punct de belvedere; de aici în zilele senine de toamnă sau iarnă poate fi văzuţi Muntele Mare, Biharia, Retezatul, Parângul, Şureanul şi chiar Făgăraşul.

            Pentru a coborî de pe Dâmbău în valea Feneşului urmăm calea care duce în stânga sălaşului de pe platoul de la Stâna Urlătoare, pe Culmea Dâmbăului, intrăm în pădure şi după cca. 30 min. de mers prin impresionanta pădure de fag, ieşim în poiana de pe Vf. Părăginoasa, extraordinar loc de belvedere pentru Roşia Poieni, Negrileasa, Cheile Întregalde, Râmeţului, Platoul Ciumerna, Masivul Vulcan. Marcajul coboară în dreapta pe pârâul Feneşeasei, intersectează drumul din Feneşasa. Traseul nostru trece  valea Feneşului şi urcă apoi către Vf. Poiana Măgurii (1.235 m), după care se îndreaptă spre nord coborând pe un picior abrupt până în valea Muntelui (Meteşului). Urmărim, în continuare pârâul Izvorul Topliţei — afluent pe stânga al văii Meteşului — depăşind, pe stânga, un adăpost de vară pentru animale, în apropierea căruia se află şi peştera Hăldăhaia. Drumul ne conduce pe sub Pietrele Hăldăhaia până la obârşia pârâului amintit de unde începe abruptul Platoului Ciumerna. Păstrând direcţia sud-nord traversăm zona de abrupt, străbatem o pădure de brad tânăr şi, odată ajunşi în Platoul Ciumerna, direcţia traseului se schimbă spre est, la nord de Vf. Băieşului — unde apare un relief tipic de doline şi lapiezuri. În această zonă traseul  întâlneşte marcajul cruce galbenă (traseul nr. 2) ,şi apoi coboară la Iezerul Ighiel.

2. Vf. Dâmbău — Vf. Părăginoasa – Poiana cu Narcise de la Negrileasa - Masivul Vulcan

            Marcaj; bandă albastră Durata: 8-9 ore      Caracteristici: traseu de culme

De la sălaşul din imediata apropiere a Vf. Dâmbău, marcajul are acelaşi traseu cu marcajul cruce albastră până aproape de Vf. Părăginoasa. Dacă marcajul cruce albastră coboară în dreapta , traseul nostru, marcat cu bandă albastră continuă puţin în stânga menţinând culmea ,apoi coboară uşor, urmând o potecă uşor vizibilă printre copaci (plantaţie de conifere). Orientarea este uşor îngreunată de prezenţa pe traseu a numeroaselor poieni, unde marcajul s-a făcut pe pietre aşezate pe pământ. Traseul este uşor, fiind recomandat ca şi cale  de acces către Poiana Narciselor. De la poiana Narciselor traseul continuă către locul numit "La Dârdinaş", apoi prin "Slăvăşoaia", trece pe curbă de nivel pe sub Vf. Vâlcoi, apoi la o intersecţie de drumuri, unde este amplasată o cruce de lemn, traseul este ascendent, printr-o imensă poiană cu specific montan, de unde avem o privelişte deosebită asupra Detunatelor, exploatării de la Roşia Poieni etc. Traseul coboară uşor apoi prin pădure, apoi din nou prin poieni, până ajunge la drumul naţional din Dealul Mare. Traversăm drumul, având ca reper un stâlp de înaltă tensiune. Cum există o mulţime de drumuri forestiere, trebuie să fim atenţi pentru a nu rătăci drumul. De aici vom vedea mereu Vf. Brădişorul (amplasat deasupra satului După Piatră) şi Masivul Vulcan, care reprezintă finalul traseului nostru.

3. Zlatna – Cheile Feneşului ( Caprei)

            Marcaj; triunghi roşu  Durata: 3- 3^1/2 ore , Caracteristici: traseu de legătură

Marcajul pleacă din DN 74 , din aproprierea fostei cantine a SC AMPELUM SA Zlatna, fiind amplasat un indicator pe un stâlp de la marginea şoselei. Traseul urcă pieptiş către Măgura Dudaşului, având ca punct de reper hornul din vârful dealului, intersectând de numeroase ori drumul neasfaltat care urcă către horn. Din vârful dealului, punct de belvedere pentru oraşul Zlatna, traseul urcă uşor pe culme. În faţă se vede “ Vraniţa Pleşii”. Din pădurea de pini, traseul continuă în dreapta, de aici şi până la Chei drumul merge aproape pe culme de nivel, cu scurte urcuşuri şi coborâşuri.

4. Vf. Dâmbău (Sălaşul Boarilor) -Năpişti -Feneşasa

            Marcaj; triunghi albastru  Durata: 1^1/2-2 ore , Caracteristici: traseu de legătură

Traseul turistic porneşte din zona Vârfului Dâmbău, mai precis de la Sălaşul Boarilor, şi merge către Peretele Dâmbăului (Cheile Feneşului), până în zona Năpişti –la sălaş. Marcajul triunghi albastru coboară apoi pe o culme de deal, prin pădure şi prin câteva poieni, până în Feneşasa. Marcajul reprezintă practic o scurtătură a traseului cruce albastră, pentru că pleacă din acest traseu şi ajunge din nou la crucea albastră, fiind recomandat celor care vor să ajungă la Lacul Iezer, fără să ocolească prin Părăginoasa. Varianta din Feneşasa, urcarea către Dâmbău este de evitat cu greutăţi mari în spate din cauza diferenţei mari de nivel.

Complexul Turistic Salonti, Draşov

          Cei care doresc să iasă din oraş pentru câteva zile, o pot face acum într-o destinaţie de excelenţă a judeţului, la Complexul Turistic Salonti, Draşov. Am aflat de această locaţie de la o prietenă şi când am avut posibilitatea, am dat o fugă până acolo. Să o luăm pe rând.

Complexul e situat la 67 de kilometri de Zlatna şi desigur la mai puţin de 32 kilometri de Alba Iulia. Asta în cazul în care alegem să mergem pe varianta Sebeş- Cunţa. Dacă alegeţi varianta Alba Iulia- Berghin- Draşov, mai adăugaţi încă 5 km, dar se merită pentru că evitaţi oraşul Sebeş. 

Complexul deţine o pensiune, cu terasă proprie de 60 de locuri, apoi ştrandul (cu 3 bazine - 1 cu apă dulce cu adâncimea de 1,80 m şi două cu apă sărată, unul cu adâncimea între 1,20 şi 1,80 m iar celălalt mai mic), cu terase, baruri, localuri pentru servit masa, toalete care lucesc de curăţenie etc. Intrarea la ştranduri este de 15 lei pentru adulţi şi 10 lei pentru copii (până la vârsta de 14 ani), de Luni până Joi, iar în Week-end preţurile sunt de 20 lei pentru adulţi, preţul pentru copii sub 14 ani rămânând neschimbat. Deloc de neglijat, şezlongurile sunt gratuite (în limita stocului disponibil).

Preţurile pentru cazare variază între 80 lei şi 100 lei/noapte (cu intrarea la ştrand inclusă), camere cu 1 pat sau pat matrimonial. Pentru grupuri mari, organizate,  conform site-ului oficial www.salonti.ro, preţurile se pot negocia. Condiţiile de cazare sunt absolut excelente: baie proprie, televizor LCD, minibar, conexiune internet, grătar amenajat, parcare păzită fără plată, curăţenie exemplară (adaug eu) etc. Masa se poate servi în complexul ştrandului, la preţuri bune şi de o calitate deosebită, cu o cafea trăznet. Dacă doriţi să ajungeţi în week-end şi vreţi să rămâneţi peste noapte, e bine să vă rezervaţi camerele din timp la nr. 0728458577 sau email: office@salonti.ro. (nu ştiu dacă merge, nu am încercat).

Există şi teren sintetic, pentru fotbal, tenis etc., parcare berechet. Pentru bucuria copiilor ( eu nu prea sunt de acord cu ideea) există şi o mini-grădină zoologică cu căprioare, lebede, raţe sălbatice chiar la intrarea în ştrand.

Cred că singurul lucru pe care pot să în critic este site-ul complexului, care nu se ridică la înălţimea investiţiei. 

Eu vă invit să încercaţi. Dacă aveţi timp şi desigur, ceva bănuţi.