Primul pliant

Cheile Glodului

Rezervaţia Naturală Cheile Glodului , înfiinţată  în anul 1995 prin Hotărârea Consiliului Judeţean Alba nr.20/1995, reconfirmată prin  Legea 5/2000, este arie naturală protejată complexă de interes naţional şi corespunde categoriei IV IUCN şi anume arie de gestionare a habitatelor /speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.

           În prezent, Cheile Glodului fac parte din situl Natura 2000, ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii- cu o suprafaţă totală de 735 ha, administrat de A.T.E. Trascău Corp Zlatna.

 

Scopul principal al Rezervaţiei Naturale Cheile Glodului este protecţia şi conservarea habitatelor şi speciilor naturale sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic şi paleontologic. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Rezervaţia Cheile Glodului este situată în partea de sud-est a Munţilor Stânijei, o subdiviziune a Munţilor Metaliferi, în lungul Pârâului Ardeu, afluent al Pârâului Geoagiu, la limita dintre judeţele Alba şi Hunedoara. Altitudinea maximă este de 712 m, cea minimă de 450 m.

Rezervaţia Cheile Glodului este o rezervaţie complexă, reprezintă un relief pitoresc, cu abrupturi golaşe, în trepte, străpunse de ogaşe şi dominate de ţancuri, conservând totodată şi o bogată vegetaţie şi este situată administrativ în: comuna Almaşul Mare, sat Glod ( parţial); partea sudică a cheilor aparţine de comuna Balşa, sat Ardeu, Judeţul Hunedoara. Rezervaţia Cheile Glodului rezervaţia cuprinde 82 ha, la care se adaugă 73 ha zona tampon, totalizând 155 ha. Limita rezervaţiei urmăreşte muchia de la care porneşte abruptul cheilor de pe ambele părţi ale văii de la înălţimea de 600-700 m. Spre nord, limita se află în lungul a două ogaşe care ajung în Valea Glodului, unul din dreapta pe sub Dealul Vârtoapelor (681 m), şi altul din stânga pe sub versantul nordic al Văii Glodului (768m), ambele reprezentând şi limita de pădure. Din culmea Vârtoapelor (687m) se continuă pe muchia abruptului (în lungul curbei de 650m), din locul de unde pornesc crestele secundare şi ogaşele din cuprinsul cheilor. După un mers sinuos se ajunge la extremitatea sudică a abruptului care mărgineşte Dealul Grohurilor (741 m). De aici se întoarce cu aproximativ 180º, şi urmărind marginea pădurii, coboară până în firul văii, de unde se continuă pe versantul stâng, spre est, pe la baza abruptului calcaros prelungit din culmea Pleaşa Ardeului. Această ultimă porţiune formează limita de sud a rezervaţiei. În continuare limita merge pe muchia abruptului, îndreptându-se spre nord, şi cu un mers sinuos, care se menţine la 650-700 m, ajunge în prelungirea Măgurii Ardeului, pe care o ocoleşte, urmărind cu aproximaţie muchia abruptului şi limita pădurii.

Structura şi evoluţia componentelor naturale

Geologia - Cheile Glodului au fost tăiate în calcare  de vârstă jurasică ( Jurasicul superior ) , constituite  într-o bandă cu lăţime de 400-500 m , până la peste 1km,  dispusă de la est la vest  între văile Cibului şi Geoagiului. Calcarele stau pe un masiv de ofiolite (  un complex de bazalte şi diabaze provenind din Jurasicul inferior şi mediu ).

Relieful : Cheile Glodului sunt adâncite într-un platou calcaros, ce corespunde unei suprafeţe de netezire specifice M-ţilor Metaliferi , aflată la 650-700 m , numită Feneş Deva. Deasupra ei se înalţă cu câţiva metri ( pâna la 100 m ) , o serie de măguri teşite Măgura Glodului ( 768 m ), Măgura Ardeului ( 770 m ), Pleaşa Ardeului ( 855 m),  Dumbrăviţa ( 730 m). Pe această suprafaţă  apar numeroase forme carstice ( doline, văi carstice etc. ). Abrupturile calcaroase ale cheilor sunt ,în general, în trepte şi prezintă ţancuri, creste secundare şi abrupturi transversale în lungul ogaşelor care le fragmentează. În cuprinsul cheilor se găsesc trei peşteri : Peştera Zidită ( a nu se confunda cu cea din Cheile Madei ), Peştera Feciorilor şi Peştera cu două guri, iun aven denumit de localnici Peştera fără fund, precum şi Izvorul Tămăduirii.

 

Sursa foto aici.

 

Cheile Glodului văzute din satul Ardeu.

Hidrografia : Lungimea Pârâului Glodului, de la intrarea în chei, până la limita de sud a zonei tampon ( D. Cetăţii ) este 2,25 km .Pe el se grefează dintr-o parte şi câteva ogaşe cu scurgere temporară. În cuprinsul rezervaţiei predomină circulaţia subterană carstică.

 

Sursa foto aici.

Vegetaţia : Versanţii Văii Glodului , în limitele rezervaţiei, sunt acoperiţi în cea mai mare parte cu păduri de fag ( Fagus sylvatica ) , în maestec cu gorun ( Quercus petraea ). Pădurea este peticită de ţancurile, crestele şi stâncile de calcar şi de areale mici  de ierburi şi arbuşti, în general pajişti de stâncărie calcaroasă . În zona tampon pădurea ocupă suprafeţe mai mici care se întrepătrund cu  suprafeţe de vegetaţie arbustivă şi pajişti folosite ca păşune sau fâneaţă.

           

Posibilităţi de campare: Se poate campa în amonte de chei în poienile existente acolo,în curţile localnicilor din satul Glod, sau în aval în poienile din satul Ardeu sau de asemenea în curţile localnicilor. Accesul la respectivele poieni este accesibil cu automobilul prin satul Glod sau prin satul Ardeu.

Posibilităţi de alimentare: în ambele sate se găsesc  magazine mixte - cârciumi cu un program neregulat. Se pot cumpăra unele produse autohtone (lapte, brânză, ţuică etc.) de la localnici.

Atenţionări: Cheile sunt declarate rezervaţie naturală (custode oficial ATE Trascău Corp Zlatna), fapt care impune respectarea normelor de turism civilizat, bazat pe principii ecologice şi menţinerea unor relaţii respectuoase cu localnicii. Toate activităţile susceptibile de a avea un impact, chiar şi minor, asupra rezervaţiei, trebuie avizate de custodele ariei protejate, respectiv Asociaţia de Turism şi Ecologie Trascău Corp Zlatna.

Posibilităţi de practicare a turismului:

În prezent, numărul de turişti este redus, în principal din cauza lipsei capacităţii de cazare în zonă şi a stării drumurilor. Singura pensiune din zonă, în prezent, este Casa David, www.pensiuneacasadavid.ro, situată în satul Cib. Se poate caza la localnici, însă condiţiile sunt precare. Se poate alege cazarea în Staţiunea Geoagiu Băi şi apoi efectuarea de excursii de o zi în Cheile din Bazinul Văii Geoagiu. Drumul dintre Cheile Glodului şi Almaşu Mare cu ambele deviaţii către Geoagiu Băi şi Zlatna,  a fost recent asfaltat. O singură porţiune mai este neasfaltată, de apx. 4 km, de la intersecţia unde drumurile se despart: în stânga către Cib-Cheile Cibului, iar în dreapta către Glod-Cheile Glodului . Celor care vin dinspre Geoagiu Băi, vor merge pe traseul Geoagiu -Bozeş- Ardeu drumul fiind asfaltat până în sat. Inimosul Emilian Achim,  a organizat o reţea locală, neomologată, de ghizi locali. Pentru Glod puteţi apela la: Achim Florin - 0745.569.475 . Pentru orice problemă puteţi apela şi la Primăria Comunei Almaşu Mare: Tel.: 0258.850.105, Fax: 0258.850.014. Primar – Zaharie Aron – Tel.: 0258.850.165, Mobil: 0745.048.322. Şi bineînţeles, la ATE Trascău Corp, Tel 0745-306805.

 Se poate practica alpinismul şi escalada sportivă pe traseele amenajate în amonte de satul Ardeu. Gradul şi numele traseului sunt inscripţionate la bază. Pentru topo-ul zonei, acces consultaţi pagina de alpinism de pe www.amunteanu.go.ro.

            Pe lângă degustarea de bucate tradiţionale la localnici: brânză,lapte, ţuică (palincă), plăcinte, se pot efectua drumeţii pe traseele marcate spre Cheile Măzii, Cheile Cibului.

Trasee turistice:

1.Zlatna – Cheile Cibului- Ardeu -Cheile Măzii ( Madei)
Marcaj; cruce roşie Durata: 7- 8 ore
Caracteristici: traseu de atât de culme cât şi de vale, trece prin sau prin aproprierea tuturor cheilor din bazinul Văii Geoagiu.

2.Cheile Cibului –Cheile Glodului- Izvorul Tămăduirii –Ardeu 
Marcaj; triunghi roşu Durata: 3 ore
Caracteristici: traseu de atât de culme cât şi de vale.

Mai multe detalii pe www.trascaucorp.ro.

Diverse : în zonă se întâlnesc frecvent vipere cu corn. Atenţie sporită, zona abruptului nu este vizitată de către localnici sau eventuali turişti, potecile de acces la pereţi sunt înguste, dificil de urmărit sau inexistente.

Ajutor

Am impresia câteodată că încerc să-mi impun propriile viziuni despre ce ar dori un turist să vadă într-o zonă. Ce îmi doresc eu să văd, îmi e destul de clar, deşi mereu mă suprinde câte ceva. Dar ce îşi doresc cu adevărat turiştii să vadă? Cu ce să îşi umple timpul într-o excursie, vacanţă, pe lânga clasicele: masă, grătărisme, somn de voie, plajă, bar. 

Mulţi zlătneni au fost în diverse locuri din ţară. Mulţi sunt plecaţi afară. Aş vrea sa îmi spuneţi ce aţi văzut, ce va impresionat şi apoi la urmă ce credeţi că s-ar putea aplica şi în Zlatna.  Ajutaţi-mă. Ajutaţi-ne.

Comentariile pot fi şi anonime. Nu e relevant cine comentează, ci ce.

Sursa foto aici.

Despre Bucium... o scurtă prezentare

       Comuna Bucium este situată în partea central- vestică a judeţului Alba, în bazinul superior al văii Abrudelului, în Ţara Abrudelului care cuprinde oraşul Abrud şi comunele Bucium, Ciuruleasa şi Roşia Montană, într-o frumoasă zonă a Carpaţilor Occidentali, cuprinsă în totalitate de Munţii Metaliferi. De la Zlatna până în centrul comunei sunt 34 de km, în totalitate asfaltaţi. Buciumul este atestat ca aşezare înca din epoca bronzului, ca urmare a descoperirii de pe Dealul Vâlcoi a patru inele de buclă din aur, care datează din aceasta perioadă, aflate la muzeul din Viena. Localitatea a fost menţionată documentar prima oară în anul 1595.
        Peisajul natural al comunei este dominat de prezenţa pădurilor şi păşunilor, dar şi a unor forme de relief vulcanic, care au fost erodate de agenţi externi, ajungând la foma actuală. Cele doua Detunate, sunt o consecinţă a eroziunii factorilor externi, rocile fiabile au fost erodate rămânând în peisaj cele doua stânci. Detunata Goală este o rezervaţie naturală din categoria geologică, are o suprafaţă de 24 ha, se prezintă sub foma unor coloane prismatice de bazalt verticale, iar la bază grohotişuri de bazalt. Are o înălţime de 1158 m. 

Detunata Flocoasă (1 265 m) este tot o rezervaţie geologică, singura diferenţă faţă de Detunata Goala este de aspect si formă, aceasta fiind acoperită de păduri, de unde şi numele de origine populară - Detunata Flocoasă.

    Poiana cu narcise de la Negrileasa se află situată în partea sud-estica a comunei, este o rezervaţie naturală din categoria botanică importantă prin prezenta narciselor în luna mai. În fiecare an, se organizează în cea mai apropiată duminică de data de 20 Mai, o sărbătoare a Narciselor.

Despre cele trei rezervaţii voi scrie mai pe larg în articole viitoare. 

           Potenţial turistic antropic
    Reprezentând creaţia umană, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice, culturale şi economice, cât şi elementele materiale şi spirituale tradiţionale ale oamenilor, manifestate de-a lungul timpului, într-o îmbinare armonioasă cu natura.
    Vestigiile trecutului atestă pe teritoriul comunei Bucium existenţa unor străvechi exploatări miniere, cunoscute încă din epoca daco-romană şi continuate până în prezent.    În satul Bucium Poieni, pe Muntele Vâlcoi şi Corabia (la Slăvăşoaie) se află două cimitire romane, care atestă vechimea exploatării aurului aici.
       În masivul Frasin-Rodu există lucrari miniere dacice în locul numit de localnici "Corănzile Frasinului". Lucrările acestea, care se pot uşor observa, au fost continuate apoi de romani prin galerii scurte realizate din daltă şi ciocan.
    Ieruga Corăbiei situată în masivul Corabia este o lucrare de proporţii gigantice, după unii, începută cu mult înaintea perioadei romane. Aurul aici s-a aflat la suprafaţă în stâncă. Exploatarea lui s-a făcut prin săparea unui şanţ lung de peste 600m, 40m lăţime şi peste 30 m adâncime.
    În masivul Vâlcoi în anul 1831 s-au descoperit patru inele de buclă de aur din epoca bronzului. Aceste inele se află astăzi la Kunsthistoriches Museum, Viena. Tot aici în decursul timpului au fost identificate lucrări miniere romane, altare votive şi o importantă necropolă din acea perioadă. 

  

Ştiaţi că?   

         Comuna Bucium este locul de unde Ion Agârbiceanu s-a inspirat pentru scrierea nuvelei Fefeleaga, nuvelă care cuprinde aspecte din familia unor mineri din Munţii Apuseni, la începutul secolului al XX-lea, după părerea mea "cea mai tristă poveste a neamului românesc".

Eroina nuvelei, Fefeleaga, are un muzeu în Bucium. Muzeul este de fapt o locuinţă tradiţională amenajată după modelul caselor din perioada anilor 1900, în cadrul unui proiect iniţiat de Consiliul Judeţean Alba şi Primăria Bucium. Muzeul este amplasat pe terenul ce a aparţinut Sofiei David, denumita de Agârbiceanu "Fefeleaga" în nuvela pe care a scris-o în perioada în care a fost învăţător la şcoala din Bucium.
Expoziţia muzeală este alcătuită dintr-o casa cu pridvor, cu o camera şi cămară, precum şi un cuptor de pâine aflat în vecinătatea casei. Întreg ansamblul a fost proiectat şi construit după o documentare minuţioasă realizată de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia astfel încât să reconstituie întocmai o casă moţeasca de la începutul secolului trecut, o casa aşa cum avea şi Fefeleaga. Casa este amplasată la doar 500 de metri de construcţia iniţială, dar aşezată în vecinătatea drumului, astfel încât să uşureze accesul vizitatorilor. 

Ce este deosebit de  interesant, e că un strănepot al Sofiei David, pe numele lui David Gheorghe are un Popas Turistic chiar sub poalele Detunatei. Toată lumea însă îi spune Vetălău. 

Deşi aparent, oamenii nu sunt prea interesaţi de dezvoltarea turismului în zonă, există în prezent mai multe pensiuni: una în Izbita, trei în Bucium Şasa, una în Bucium Poieni, plus Popasul lui Vetălău.

În acest an, în perioada 20 Iulie -4 August, Asociaţia «Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie» – RPER, organizează Universitatea de Vară Bucium ediţia a III-a, fiind o continuare a celor două ediţii anterioare. Timp de două săptămâni, programul UdV prevede continuarea activităţilor anterioare de salvgardare prin identificare, inventariere, clasare şi restaurare a patrimoniului rulal in situ, după modelul european – francez, fundamentat filosofic de paradigma Declaraţiei ICOMOS: «Salvarea spiritului locului», cu beneficii durabile de dezvoltare teritorială – culturale, sociale şi economice.

      Programul practic presupune studiul pe teren, în vederea obţinerii materialului documentar necesar repertorierii patrimoniului rural arhitectural din comună, prin întocmirea releveelor, analizelor morfologic-constructive şi a fişelor analitice, documentării fotografice, a schiţelor perspective, precum şi iniţierea practicilor de restaurare. Lucrările practice se vor desfăşura sub îndrumarea şi cu ajutorul specialiştilor RPER, ai Muzeului ASTRA, persoanelor responsabile (cadre didactice şi specialişti în domeniu) prin parteneriate cu Facultatile de profil “Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu” Bucuresti, “Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” - Facultatea de Arhitectura G.M. Cantacuzino” Iasi, “Universitatea Tehnica - Facultatea de Arhitectura si Urbanism” Cluj.

Mai multe detalii aici. 

 

Pozele de mai jos exemplifică cele de mai sus.

 

Cheile Cibului

Aria Protejată Cheile Cibului

Rezervaţia Naturală Cheile Cibului, înfiinţată în anul 1995 prin Hotărârea Consiliului Judeţean Alba nr. 20 şi reconfirmată prin legea 5/2000 este o arie naturală protejată complexă şi corespunde categoriei IV IUCN şi anume arie de gestionare a habitatelor/ speciilor; arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.

În prezent, Cheile Cibului fac parte din situl Natura 2000, ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii- cu o suprafaţă totală de 735 ha, administrat de A.T.E. Trascău Corp Zlatna.
           Cheile Cibului sunt situate în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi, în Bazinul Geoagiului (afluent al Mureşului), şi aparţine administrativ de Comuna Almaşu Mare, sat Cheile Cibului, Judeţ Alba. Rezervaţia Naturală Cheile Cibului are o suprafaţă de 70 ha având alt. max. 708 m, alt. min. 500 m. Fac parte dintr-un sistem amplu de chei formate prin fierestruirea a două culmi calcaroase, Pleaşa Ardeului şi Pleaşa Mare cu o lungime de aproximativ 4-5 km de către afluenţi ai râului Geoagiu: Cibul, Ardeul şi Mada (Balşa). Astfel s-au format cinci sectoare de chei: Cibului, Băcâiei, Glodului, Ardeului şi Madei. 

Au o orientare pe direcţia nord-sud şi o lungime de circa 1,4 km., situate în aval de localitatea Cib, gospodării răzleţe fiind întâlnite şi în perimetrul cheilor, fapt permis de lărgimea mare a luncii formate între cei trei versanţi cu orientare estică: Piatra Ceretului, Piatra Mijlocie şi Vânătarea, respectiv vestică: Piatra Corbului şi Cepturarul, cu o altitudinea maximă de 662 m.
Aria Protejată Cheile Cibului este delimitată în teren cu pătrat albastru pe fond alb

 
Structura şi evoluţia componentelor naturale
 
Geologia - Cheile Cibului sunt modelate în calcare jurasice. În jurul acestora sunt prezente conglomerate, gresii şi marne alcătuind flişul cretacic.

Relieful - dominant este cel modelat în calcare. Cheile cu o lungime de 1,4 km sunt situate în estul Pleşei Ardeului. Creste zimţate, ace, abrupturi surplombate ciuruite de guri de peşteră, hornuri, râuri de pietre, mase de grohotişuri alcătuiesc un relief calcaros şi carstic demn de a fi cercetat şi protejat. Pe ansamblul lor cheile au forma unor pâlnii cu deschiderea spre aval. Baza abrupturilor este înecată în masa unor grohotişuri dispuse asemeni unor terase. în albie sunt prezente rupturi de pantă de generează cascade şi repezişuri. Formele de amănunt cuprind lapiezuri, nişe, poliţe structurale etc.

Clima: este influenţată de circulaţia maselor oceanice şi este caracterizată prin temperaturi medii anuale de 8 - 9° C, temperatura medie a lunii iulie între 19 - 21 ° C , iar cea a lunii ianuarie -3,-4° C Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 650-700 mm.

Hidrografia: Colectorul principal (care străbate rezervaţia), este Cibul, numit în aval Băcâia (afluent pe stânga al Geoagiului). În zona cheilor el primeşte mici afluenţi cu ape temporare şi Valea Presurii. Circulaţia subterană este în cea mai mare orientată spre acelaşi pârâu Cib. În valea acestuia apar şi izvoare mezotermale.

Solurile: predominante sunt cele brune de pădure iar pe calcare rendzinele.

Vegetaţia: în cea mai mare parte rezervaţia se află în domeniul pădurii de gorun (Quercus petraea). Mai apare cerul (Quercus cerris), cireşul sălbatic (Prunus avium), sorbul (Sorbus torminalis), mojdreanul (Fraxinus ornus). Stratul ierbos este constituit din Poanemoralis, Campanula persicifolia, Oryzopsis virescens, etc. Pe pereţii stâncoşi ai cheilor se află pajişti de stâncărie cu Sesleria rigida, Melica ciliata, Koeleria gracilis, Phleum montanum şi diverse plante pioniere saxicole ca Sedum hispanicum, Teucrium chamaedrys, Asplenium ruta muraria, Asplenium trichomanes, Moehringia muscosa, Cardaminopsis arenosa, Eryssimum pannonicum, Isatis tinctoria. Se remarcă şi prezenţa speciei subtermofile Cleistogenes serotina.

Acces: Dinspre valea Mureşului cu pornire din drumul european E 60 din dreptul haltei CFR Geoagiu se urmează drumul asfaltat prin staţiunea Geoagiu Băi, apoi prin Bozeş, drum asfaltat circa 8 km , apoi satul şi cheile Băcâia, drum neasfaltat (4 km) până în cheile Cibului. Din Bozeş, se poate ocoli prin Ardeu, Balşa, Almaşu Mic de Munte, Almaşu Mare, Nădăştie, Cib, Cheile Cibului, drum asfaltat în întregime. Dinspre valea Ampoiului, din DN74 Alba Iulia - Zlatna după kilometrul 6 din şoseaua Zlatna - Almaşu Mare, în apropiere de vârful Breaza în locul numit Plai (la cruce) se coboară spre stânga pe un drum neasfaltat 7km, până în chei. Tot dinspre valea Ampoiului, din DN74 Alba Iulia - Zlatna, de pe varianta oraşului, se merge pe şoseaua Zlatna – Almaşu Mare, apoi prin satul Nădăştie – Cib – Cheile Cibului, drum asfaltat de curând, în întregime.

Posibilităţi de campare: Se poate campa în curţile localnicilor. La baza peretelui Pietrei Mijlocii s-a amenajat de către ATE Trascău Corp un loc de campare, într-o poiană, cu izvor în apropiere. Este şi loc pentru scăldat în pârâul Cibului la o mică cascadă. Este accesibilă cu automobilul după traversarea pârâului în amonte de o pescărie (baltă) particulară.

Posibilităţi de alimentare: în sat se găsesc două magazine mixte - cârciumi cu un program neregulat. Se pot cumpăra unele produse autohtone (lapte, brânză, ţuică etc.) de la localnici.

 Atenţionări: Cheile sunt declarate rezervaţie naturală, fapt care impune respectarea normelor de turism civilizat, bazat pe principii ecologice şi menţinerea unor relaţii respectuoase cu localnicii. În rezervaţie se interzic :
- recoltarea de eşantioane, roci sau alte materiale;
-  exploatarea   materialului din grohotişurile situate la  baza versanţilor sau la baza stâncilor izolate;
-   executarea de construcţii, deschideri de cariere sau lucrări de îmbunătăţiri funciare;
-   aprinderea focului în afara vetrelor special amenajate, distrugerea marcajelor şi a tablelor indicatoare;
-   practicarea turismului pe poteci neamenajate;
-   activităţile de vânătoare şi pescuit;
-   executarea de lucrări agricole şi silvice de amploare ( cosit şi păşunat intensiv, tăieri de regenerare etc.). Se permite efectuarea activităţilor de cosit şi păşunat acolo unde deja sunt practicate de localnici 
-  activităţile industriale, chiar de mică amploare, inclusiv exploatarea calcarului, coloanelor de bazalt şi a altor materiale de construcţie
-  realizarea oricăror construcţii, cu excepţia celor care vor deservi activităţilor de cercetare, gospodărire sau administrare a rezervaţiei, sau a celor tradiţionale (sălaşuri, adăposturi);
-  montarea de panouri publicitare, altele decât cele de popularizare a ariei protejate;
-  deversarea şi depozitarea deşeurilor menajere sau industriale; turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării Rezervaţiei
- perturbarea liniştii în rezervaţie;
- desfăşurarea de activităţi de tip off-road (maşini de teren, motociclete, ATV-uri)
       
În rezervaţie se pot desfăşura următoarele activităţi:
-  păşunatul cu efective mici de animale, cositul;
-  tăieri de igienă în păduri fără a afecta structura arboretului, cu respectarea amenajamentelor silvice şi a legislaţiei în vigoare şi cu aprobarea anterioară a custodelui;
-  se vor păstra funcţiunile existente şi procentul de ocupare a terenului ;
-  se pot construi adăposturi în stil tradiţional pentru localnici şi animale;
- activităţi de practicare a cicloturismului, pe drumurile care traversează cheile şi pe traseele marcate.
- practicarea alpinismului , dar numai pe trasee amenajate şi cu echipament adecvat. Nu se vor deschide, modifica sau repitona trasee fără acordul ATE Trascău Corp Zlatna.

Posibilităţi de practicare a turismului:

În prezent, numărul de turişti este redus, în principal din cauza lipsei capacităţii de cazare în zonă şi a promovării insuficiente. Singura pensiune din zonă, în prezent, este Casa David, www.pensiuneacasadavid.ro. Se poate caza la localnici, însă condiţiile sunt precare. Se poate alege cazarea în Staţiunea Geoagiu Băi şi apoi efectuarea de excursii de o zi în Cheile din Bazinul Văii Geoagiu. 

Drumul dintre Cheile Cibului şi Almaşu Mare a fost recent recondiţionat, este asfaltat în totalitate. Probleme pune drumul dintre Chei şi satul Băcâia unde panta este foarte mare şi drumul traversează de două ori apa Cibului. Se recomandă celor care vin dinspre Geoagiu Băi, şi nu au maşini puternice, sau care au maşini joase, să aleagă traseul Geoagiu -Bozeş- Ardeu -Balşa -Almaşu Mare-Nădăştie -Cib-Cheile Cibului, cu oprire la Colecţia Muzeală Emilian Achim din Almaşu Mare. 

Inimosul Emilian Achim a organizat chiar şi a reţea locală, neomologată, de ghizi locali. Pentru Cib, Cheile Cibului puteţi apela la: Florea Nicolae - 0258. 850.022 , Nistor Petru - 0749.975.106, Olea Ioan – Cheile Cibului. 

Pentru orice problemă puteţi apela şi la Primăria Comunei Almaşu Mare: Tel.: 0258.850.105, Fax: 0258.850.014. Primar – Zaharie Aron – Tel.: 0258.850.165, Mobil: 0745.048.322.

Trasee turistice: 
Zlatna-Cheile Cibului-Ardeu-Mada, marcaj cruce roşie, pe care se poate ajunge în satul Ardeu şi apoi în zona Cheilor Măzii.
Cheile Cibului- Cheile Glodului -Izv. Tămăduirii-Ardeu, marcaj triunghi roşu.



Se poate practica alpinismul şi escalada sportivă pe traseele amenajate, peste 25 de trasee. Gradul şi numele traseului sunt inscripţionate la bază. Pentru topo-ul zonei , consultaţi pagina de alpinism de pe www.trascaucorp.ro.

    

Pe lângă degustarea de bucate tradiţionale la localnici: brânză,lapte, ţuică (palincă), plăcinte, se pot efectua drumeţii pe traseele marcate spre Cheile Măzii, Cheile Glodului, Ardeu.
 

Diverse : în zonă se întâlnesc frecvent vipere cu corn, fiind probabil una dintre cele mai mari populaţii de acest gen din ţară, după cea din Munţii Cernei. Atenţie sporită, zona abruptului nu este vizitată de către localnici sau eventuali turişti, potecile de acces la pereţi sunt înguste, dificil de urmărit sau inexistente.

Refugiul Montan Săruni

Generalităţi:
Dâmbăul, cel mai înalt punct din Munţii Trascău, 1369 de metri, are o importanţă deosebita pentru oraşul Zlatna. Zona Dâmbău, cuprinde şi o parte din aria protejată Cheile Feneşului şi de asemenea este o zonă carstica importantă, cu mai multe peşteri şi avene, dintre care se distinge Peştera Dâmbau (1200 m lungime) şi Avenul Gemenele. De asemenea, Dâmbăul constituie un important punct de belvedere; de aici în zilele senine de toamnă sau iarnă poate fi văzuţi Muntele Mare, Masivul Vulcan, Vârful Găina, Biharia, Retezatul, Parângul, Sureanul, Făgăraşul . 

Din cauza accesului dificil, această locaţie este recomandată celor care doresc să iasă din tumultul oraşului, cu o pregătire fizică medie (la cerere se poate ajunge "motorizat" la 30 minute de refugiu), nu foarte pretenţioşi şi care vor să găsească un peisaj montan atipic, inedit şi în acelaşi timp liniştit. Cei care încă nu s-au îndrăgostit de munte, o vor face acum, căci le garantăm o experienţă specială în inima Munţilor Apuseni.

Refugiul, a cărui construcţie a început în anul 2008, este ridicat din lemn,cu o structură de grinzi de fag, placata cu placi OSB- placi statificate presate, din aschii orientate-interior, exterior, izolat cu vată minerală. Clădirea este acoperită cu şindrila de fag, şindrilă pentru care voluntarii Trascău Corp au lucrat 10 săptămâni. Clădirea este prevăzută cu o camera jos, dimensiuni 6 m x 3,5 m, care are rol şi de bucătarie, cu un pat supraetajat, masă, scaune la care se adaugă o verandă de-a lungul constructiei de 1,5 m x 6 m. La parter este montată o sobă cu plită. La etaj, mansarda, cu saltele pentru dormit, dimensiunile camerei fiind de 5,5 m x 6 m. Clădirea e prevăzută şi cu o supra-mansardă (La Cucurigu) unde se mai pot caza suplimentar încă 5 persoane.

Capacitate de cazare:
20 persoane. În caz de urgenţă putem caza chiar 25, eventual 30.

Altitudine: 1250 m înălţime.
Coordonate GPS: 34T0673797+ UTM5113272. sau N46 09.052 E23 15.039

Acces:

Din traseul turistic cruce albastră Zlatna-Lacul Iezer, există o deviere, punct roşu către refugiu. Punctul roşu pleacă din traseul cruce albastră în zona numită "Poiana cu Urzici" (din zona indicatorului către Vf. Dâmbău- 1h), continuă apx. 20-30 minute până la refugiu, apoi după încă 5 minute se uneşte din nou cu traseul cruce albastră în zona tăbliţei indicatoare cu Vf. Dâmbău -30 min.

Dotări/Facilităţi/Posibilităţi de ocupare a timpului:
Sobă cu plită în interior cât şi în exterior/Veselă/Grătar.
Duşuri exterioare pe timp de vară.
Posibilităţi de practicare trekking/speologie/tiroliană.

De ce acest refugiu? 

Pentru că nu există în Munţii Trascău o astfel de opţiune turistică, care facilitează accesul turiştilor pe traseele marcate şi iarna. Pentru că, după terminarea construcţiei s-au putut organiza excursii cu elevii şi studenţii, excursii în care s-au învăţat noţiuni elementare despre expediţii montane, alpinism, speologie, sau realizat plantări de puieţi, s-a discutat despre importanţa protejării anumitor zone precum şi a patrimoniului cultural. Pentru că existenţa unei astfel de construcţii facilitează accesul turiştilor în zonă.

Pentru că, mulţi zlătneni au descoperit astfel Dâmbăul, Săruniul şi zona Citeră, despre care auziseră doar poveşti sau legende.

Tarife Zlatna Sport Centre

Bazine de înot:

Adulţi: 20 lei/zi
Copii peste 6 ani, elevi, studenţi: 10 lei/zi
Copii sub 6 ani: 5 lei/zi

Reducere: după ora 14.00, reducere cu 50% pentru primele două categorii.
Abonamente:
Adulţi: 250 lei/30zile, 100 lei/10 zile
Copii peste 6 ani, elevi, studenţi:120 lei/30 zile; 50 lei/10 zile
Copii sub 6 ani: 100 lei/30 zile, 35 lei/10 zile

 

Teren tenis zgură:

10 lei/oră ziua

20 lei/oră noaptea 

Cazare:

40 lei/persoană/ 24 de ore

* cei cazaţi au acces gratuit la bazinele de înot

 

Închiriere sală de conferinţe:

50 lei/oră

* pentru grupurile organizate cazate în cadrul ZSC, accesul la sala de conferinţe e gratuit

Saună, masaj şi fitness:

Saună: 10 lei/oră

Fitness: 10 lei/oră

Abonamente (Fitness+Saună):

60 lei/ 10 ore

100 lei/20 ore

Închiriere sală masaj de către persoane autorizate: 10 lei/oră.