marți, 29 ianuarie 2013

Biserica Ortodoxă nr.II Zlatna



     Biserica ortodoxă română II din Zlatna cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, este monument istoric, înregistrat la Direcţia Monumentelor Istorice cu nr. 717 din judeţul Alba. A fost trecută prin filieră greco-catolică, în timpul zbuciumatei istorii a Ardelenilor.
     Situată în (apropierea centrului) oraşul Zlatna, biserica este actualmente rezultatul unor transformări şi renovări repetate, fiind cea mai veche biserică din localitate.
     Ctitorită în anul 1424- de către Stănislav Hgavoru-biserica mai păstrează încă importante rămăşiţe din pictura murală, aparţinând celor trei eforturi de înfrumuseţare a locaşului. Cu elemente de natură gotică şi romanică, biserica a fost prelungită prin adăugarea unui altar, iar pe laturile de Nord şi Sud adăugându-i-se două abside. Picturile vechi şi valoroase se păstrează sporadic în cuprinsul bisericii.


"Epoca medievală dezvoltată (cca 1424) În prima sa fază de construcţie biserica a fost ridicată din piatră fiind formată dintr-o navă dreptunghiulară cu două travee acoperite, cu bolţi gotice cu încrucişare de arce ogive pornind de pe console şi o absidă pătrată uşor decroşată, de asemenea cu boltă pe încrucişare de ogive. Nava originară era mai lungă decât nava actuală.

Epoca medievală dezvoltată (1696) În 1696 au loc transformări gotice ale bisericii: se dărâmă bolţile gotice ale navei, se reface partea de vest a bisericii scurtându-se nava şi se adaugă turnul, se execută bolta semicilindrică a navei precum şi bolţile traveelor care încadrează turnul. Portalul originar de vest este înglobat în noua zidărie. Se adaugă capelele laterale.


Epoca medievală dezvoltată (1744) Se construieşte noua absidă a altarului şi se adaugă al treilea strat de pictură."


     La intrarea în pronaos, pe peretele din Nord e reprezentată scena „Înălţării Sfintei Cruci” aparţinând veacului al XVII-lea, restaurată în parte.

     Pe peretele din Nord a naosului se află pictate într-o bună tehnică „al fresco”, aparţinând veacului al XV-lea, două figuri de sfinte dintre care una este a Marinei, trădând maniera pictorului Mihu de la Crişul Alb, cel căruia îi aparţine frumoasele picturi din pronaosul bisericii Mănăstirii Râmeţ.

       Pe peretele răsăritean al vechiului altar, se mai văd sub boltă, o răstignire, iar dedesubt trei sfinţi. Au fost restaurate în perioada anilor 1994-1998. Scena răstignirii e de tip bizantin arhaic, trupul lui Isus stând şerpuit pe cruce, iar picioarele sunt fixate cu câte un cui, model menţinut în arta ţărilor ortodoxe până la sfârşitul veacului al XV-lea.

      Pe pereţii din Nord şi Sud ai naosului sunt picturi vechi care au fost restaurate, iar restul bisericii a fost pictat din nou în perioada anilor 1994-1998.

       Preoţi slujitori se cunosc între anii 1773-1930 următorii: Popa Petru, Georgiu Anghelu, Grigoriu Mihaly, Ghedeone Didin Blăjianu, Ioan Moldovan, Moise Groşea, Antonie Balomirean, Demetriu Farago, ieromonah ioan Teofili Raţiu, Ioan P, Laszlo, Iuliu V. Montani şi Iacob Domşa.

      Începând din 1930 parohia Zlatna a încetat de a mai fi sediu protopopesc. Din 1930 e menţionat paroh Iosif Bogdan. De la unificarea bisericilor până în 1953 funcţionează pr. Ştefan Moldovan, iar din 1953 până în 1961 pr. Dascăl Sextil, fost preot militar. Din 1962 până în anul 1987 funcţionează preotul Vasile Cărăuş, iar din 1987 până în prezent funcţionează preotul Viorel Porcar, perioadă în care biserica a fost restaurată şi pictată din nou, dotată cu tot ce este necesar şi s-au cumpărat casele parohiale, cele vechi fiind demolate în anul 1989. Biserica a fost resfinţită în 5 septembrie 1999. 

      În partea stângă a bisericii, a fost amenajată o capelă mortuară încă din anul 1990 şi dată în folosinţă pentru credincioşi. În faţa capelei a fost construit, din nou şi dat în folosinţă, un altar de vară. Au fost marcate vechile ziduri ale fundaţiei pe care a fost construită actuala biserică.

      Dată fiind calitatea monumentului cu pictura de epocă păstrată şi restaurată aici (asemănări găsindu-se cu picturile de la Râmeţ şi Densuşi), biserica monument istoric din Zlatna se înscrie în rândul valoroaselor dovezi a continuităţii vieţii poporului român şi a cultului său ortodox pe pământ intracarpatic.



duminică, 27 ianuarie 2013

O rugăminte

Rog toţi zlătnenii să popularizeze acest blog, dacă consideră că e important pentru promovarea oraşului Zlatna. De la un simplu like, la abonarea prin email, la un share către alte grupuri sau comunităţi. Cei din străinătate, care vor să promoveze Zlatna printre prieteni, pot alege din partea dreaptă a blog-ului, limba maternă a prietenului respectiv şi automat, textele din blog se traduc în limba respectivă. Traducerea nu e exactă, însă îşi pot face o idee.
Vă mulţumesc foarte mult!


Piatra Bulbuci

         Ce pot să spun despre Piatra Bulbuci? Cea mai înaltă "klipă" (blocuri de mari dimensiuni insedimentate în conglomerate) de calcar de pe Valea Ampoiului. De jos, din DN 74, pare o simplă piatră, care luceşte frumos în lumina soarelui. 
       "Etalarea pe verticală a elementelor peisajului este incomparabil mai pitorească, mai atrăgătoare în raport cu dispunerea lor orizontală. Impactul asupra privitorului este imediat, interesul acestuia faţă de elementul morfologic respectiv se declanşează încă de la primul contact vizual. Klippele, prin apariţia lor insolită în peisaj, generează un clasic ,,efect de insulă” a cărui atractivitate este demult verificată", spune doamna Cocean Gabriela în "Relaţia Relief şi Turism în Munţii Trascău".
        Eu am intrat în contact cu Piatra Bulbuci prin intermediul alpinismului. Sunt multe trasee de alpinism şi escaladă sportivă, majoritatea la nivel de începători spre mediu, unde iubitorii acestui sport, numiţi "cuceritori ai inutilului", pot să înveţe sau să-şi exerseze aptitudinile. Apoi am aflat că această rezervaţie este şi sit arheologic, epoca bronzului timpuriu, Cultura Coţofeni. Peisajul, văzut din punctul de belvedere la care se poate ajunge pe o potecă prin spatele pietrei, este unul deosebit. Am trăit multe momente frumoase acolo, încercând să-mi depăşesc limitele în cadrul cursurilor de alpinism organizate de asociaţia Trascău Corp.Nu trebuie să fi alpinist să ajungi până acolo. Ci doar să-ţi placă natura în diversitatea ei. Mai jos urmează câteva detalii tehnice.

Rezervaţia Piatra Bulbuci, înfiinţată în anul 1995 prin hotărârea Consililului Judeţean Alba nr. 20/1995, reconfirmată prin Legea 5/2000, este arie naturală protejată de interes naţional, fiind încadrat, conform Legii 462/2001 la categoria rezervaţii naturale, corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN.
Scopul principal al Rezervaţiei Piatra Bulbuci este cel de conservare a diversităţii geologice şi geomorfologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Rezervaţia este situată administrativ în oraş Zlatna, sat Feneş, are o suprafaţă de 0,32 ha şi este o rezervaţie geologică şi geomorfologică; constituită dintr-un bloc masiv de calcar cu aspect de turn de cetate, înalt de 78 m, cea mai impozantă stâncă izolată din bazinul văii Ampoiului
Aria Protejată Piatra Bulbuci este delimitată în teren cu pătrat albastru pe fond alb.





Acces:pe DN 74 Alba Iulia Abrud, până la km 31, situat la NV de satul Galaţi ,din dreptul indicatorului către satul Valea Mică, se bifurcă în dreapta o potecă ce urcă circa 800m până la Piatra Bulbuci. 

Posibilităţi de campare: se poate campa în imediata apropiere a rezervaţiei, la circa 100 m în aval de stânci, în cadrul unei poieni, proprietate privată. Focul se va face doar în vetrele special amenajate. 

Piatra Bulbuci este rezervaţie naturală (custode oficial ATE Trascău Corp Zlatna), fapt care impune respectarea normelor de turism civilizat, bazat pe principii ecologice şi menţinerea unor relaţii respectuoase cu localnicii. 

În rezervaţie se interzic

-recoltarea de eşantioane, roci sau alte materiale;
-executarea de construcţii, deschideri de cariere sau lucrări de îmbunătăţiri funciare;
săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală sub corturi;
-aprinderea focului în afara vetrelor special amenajate, distrugerea marcajelor şi a tablelor indicatoare;
-nu se permite deschiderea de noi trasee de alpinism şi escaladă sportivă, fără aprobare din partea ATE Trascău Corp;
-defrişarea vegetaţiei lemnoase pentru facerea focului; se va folosi doar vegetaţie lemnoasă căzută la pământ;
-practicarea turismului se va face doar pe potecile existente;
-activităţile industriale, chiar de mică amploare, inclusiv exploatarea calcarului şi a altor materiale de construcţie
-realizarea oricăror construcţii, cu excepţia celor care vor deservi activităţilor de cercetare, gospodărire sau administrare a rezervaţiei, sau a celor tradiţionale (sălaşuri, adăposturi);
-montarea de panouri publicitare, altele decât cele de popularizare a ariei protejate;
-deversarea şi depozitarea deşeurilor menajere sau industriale; turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării Rezervaţiei
-perturbarea liniştii în rezervaţie;
-desfăşurarea de activităţi de tip off-road (maşini de teren, motociclete, ATV-uri) în zona tampon a rezervaţiei

În rezervaţie se pot desfăşura următoarele activităţi:

-păşunatul cu efective mici de animale, cositul;
-se vor păstra funcţiunile existente şi procentul de ocupare a terenului ;
-în zona tampon se pot construi adăposturi în stil tradiţional pentru localnici şi animale;
-activităţi de practicare a alpinismului şi escaladei sportive,numai pe traseele existente, şi cu echipament adecvat şi folosit corespunzător.
-activităţi de practicare a cicloturismului, pe potecile existente şi pe traseele marcate.
Toate activităţile susceptibile de a avea un impact, chiar şi minor, asupra rezervaţiei, trebuie avizate de custodele ariei protejate, respectiv Asociaţia de Turism şi Ecologie Trascău Corp Zlatna.

Posibilităţi de practicare a turismului:

În prezent, numărul de turişti este redus, dar în creştere, datorită în principal activităţilor de popularizare a rezervaţiei . Se va încerca includerea rezervaţiei în diverse circuite turistice. Principala atracţie este alpinismul, respectiv escalada sportivă. La ora actuală există peste 22 de trasee echipate pentru alpinism. Asigurările au fost refăcute cu materiale inoxidabile de către membrii asociaţiei. Cazarea se poate face în Alba Iulia, Zlatna, Ampoiţa sau la localnicii din satele învecinate şi de acolo se pot face excursii pentru o zi, cu vizitarea mai multor obiective..



 Poze arhiva Trascău Corp.


vineri, 25 ianuarie 2013

Podul Natural de pe Valea Naibii



Puţină lume ştie că pe Valea Naibii avem un fenomen carstic, un pod natural, unicat în ţară datorită componenţei rocilor care îl alcătuiesc.Celebrul geolog şi profesor universitar doctor Marcian Bleahu ne-a vizitat zona şi a inclus în cartea sa "Relieful carstic", rândurile de mai jos, în secţiunea Clastocarstul:

"Pentru ca să se dezvolte forme carstice pe roci detritice este necesar ca ele să aibă un ciment calcaros, să fie conglomerate şi gresii calcaroase. Dacă rocile detritice au elementele componente (clastele) calcaroase dar cimentul de altă natură (argilos sau silicios) nu se dezvoltă forme carstice. Dacă şi elementele şi cimentul sînt calcaroase (este deci vorba de calcirudite şi calcarenite) ele se încadrează morfologic în noţiunea generală de calcare, lor putîndu-li-se aplica cele arătate în capitolele anterioare.
În rocile detritice cu ciment calcaros apar diverse forme carstice, cum ar fi lapiezuri, doline, văi oarbe, peşteri şi doline.
.....................................................................................................................................
Văile carstice sînt rare. De fapt de la noi din ţară se cunoaşte un singur caz, din Munţii Metaliferi  (n.a. de fapt, Valea Morilor desparte Munţii Metaliferi de Munţii Trascău), unde Valea Naibii (afluent al Văii Vîltori) străbate în cursul mijlociu un pachet de microconglomerate cu mult ciment calcaros (aproape un microcalcirudit). Valea trece la un moment dat pe sub un pod natural, apoi se pierde ceva mai jos într-un ponor puţin evident, pentru ca la cîţiva zeci de metri mai departe apa să reapară la suprafaţă, întregul complex este o indiscutabilă formă carstică, născută datorită proceselor de dizolvare a rocii în lungul unei diaclaze. Ponoare se citează şi în masivul Montello din Italia."

Cum se ajunge acolo?
De la Biserica din satul Vâltori, se mai merge către satul Runc aproximativ 200 de metri, apoi drumurile se ramifică. În dreapta e Valea Naibii, accesibilă şi cu auto 4 x4, pe care mergem în continuare. Pe jos, până la pod, facem aproximativ 1 oră. Ca şi reper, deoarece podul nu este vizibil din drum; suntem atenţi acolo unde drumul devine bolovănos şi îngust, în dreapta lui către vale. Podul se află la aproximativ 100 de metri înainte ca Valea Naibii să se împartă în două: spre stânga, purtând aceeaşi denumire şi spre dreapta, cu numele de Valea Bârnii. 


Poze: Arhiva Trascău Corp



Peştera Dâmbău

Pestera Dâmbău sau Pestera din Hula Dâmbaului (Peştera Mare de sub Corlată) se afla în Muntii Apuseni în Ramura Trascăului, în imediata apropiere a Vârfului Dâmbău. Ea a fost descoperita de membrii cercului S.G. Pollaris - Ludusan Viorel, Ciufudean Victor, Mateica Simion si Gota Eugen - în urma informatiilor culese cu un an în urma de la localnici. Explorarea şi cartarea peşterii s-a facut în două expediţii în lunile Martie si Aprilie, Expediţii la care au participat pe lângă descoperitori şi Luduşan Teodor, Luduşan Emil, Selegean Eugen, Luduşan Viorica şi Dordea Ioan.
Peştera s-a format într-un masiv izolat de calcare tithonice care alcătuiesc partea superioara a vârfului Dâmbău. Acest vârf de 1369 m este situat în partea de SV a Trascăului, în NE oraşului Zlatna. Este mărginit la vest de Valea Morilor spre care coboară o pantă abruptă, iar la est, de Valea Feneşului care taie aici frumoase chei. Pe culmea muntelui se afla un mic platou ,,La stâna urlătoare" un câmp de lapiezuri şi doline, loc de colectare a apelor de precipitaţii, care au drenat peştera lărgind un sistem de diaclaze cu orientare generala E-V.

Intrarea peşterii de 2/1,5 m se afla la o altitudine absoluta de 1355m. Lungimea totală a galeriilor este de 1200 de metri, lungime aeriană de 250 de metri cu un coeficient de ramificaţie de 4,8. Denivelarea totala a galeriilor este de -78m. Peştera are doua sectoare distincte, formate independent: Galeria Scărilor, Galeria Lacului. Galeria scărilor începe de la intrare cu culoarul de acces săpat pe o diaclază cu urme evidente de eroziune. La 20 de m de la intrare acesta reprezinta o strangulare de 0,4/0,4m, în care se simte un puternic curent de aer.

Culoarul de acces debuşează în Sala Mare, puternic descendentă de dimensiunile 25/20/8m, îmbracată în montmilch alunecos. Sala mare continuă în culoarul scărilor, o diaclază înaltă care coboară până la -50m unde se închide prin colmatare. Apa care a drenat Sala Mare şi Sala Scărilor a coborât la un nivel inferior, mai întâi prin doua puţuri din Culoarul Scărilor, apoi prin puţul dintre Sala Mare şi Sala Foto. Sala Foto situată sub Sala Mare are dimensiuni reduse de 7/8/5 m şi este împodobită cu frumoase scurgeri parietale şi stalactite fistulare.

Aici debuşează şi Galeria Dublă, meandrată şi frumos ornata. Galeriile duble, cu secţiune în forma de "S" sunt des întâlnite în aceasta pesteră. Ele sunt practic o singura galerie care prezintă în secţiune verticală o puternica strangulare la mijloc care o desparte în două galerii accesibile separat. Formarea lor numai pe diaclaze se explica prin reducerea la un moment dat a debitului apei care acţiona pe galerie producând îngustarea şi adâncirea galeriei în partea ei centrală. La o nouă creştere a debitului, începe lărgirea de jos în sus a şanţului format, galeria superioară fiind folosita ca preaplin.

Din Sala Foto o săritoare de 9 m dă acces la Rascruce, loc de întâlnire a patru galerii: Sala Foto, Galeria Nicovală, Galeria Puţurilor şi al doilea sector al peşterii, Galeria Lacului. Galeria Nicovală, şi ea puternic descendentă, prezintă o succesiune de săli înalte cu pereţi puternic erodaţi. Podeaua sălilor este brăzdată de şanţuri adânci de 1-2 m, cu o lăţime de numai 10-30 cm , care au lăsat între ele frumoase septe de eroziune. Spre finalul galeriei dimensiunile scad, locul sălilor înalte fiind luat de doua tuburi de curgere sub presiune.

Aici se află cota minima a pesterii de - 76 m. De la Răscruce spre Sala Puţurilor urmează o săritoare de 6 m şi se pătrunde într-o sala de 8/4/12 m în peretele căreia apar cele două puţuri din Culoarul Scărilor. În partea nordică sala se continuă cu alt put de 8 m, uşor înclinat si plin, ca dealtfel tot acest sector, cu argilă. Din puţ, pe o galerie dublă, se ajunge în Galeria Nicovală. Al doilea sector al peşterii este Galeria Lacului, opera unui alt curs de apa temporar care se varsă în cel principal La Răscruce.

Ulterior, el a coborât la un nivel inferior formând între Sala Lacului şi La Răscruce o treaptă antitectică tipică de subteran. Deci de La Răscruce Galeria Lacului urca treapta antitectică de 5 m denivelare după care coboară spre lac. Galeria este frumos ornata cu draperii galben aprins, cu margini dantelate. Lacul s-a format în fundul unei prabuşiri a galeriei, şi pentru a fi depăşit trebuie executat un ramonaj delicat de 6 m deasupra oglinzii apei. Din acest punct galeria urca o diferenţă de nivel de 40 m pe o distanta de 300 m luând diferite forme: săli, târâşuri, diaclaze înguste. în podeaua galeriei se deschid pe rând patru puţuri de 8-10 m, care se termina cu săli mici în care bălteşte apa.
Din Sala Albă, se poate urca într-un sector împodobit cu scurgeri parietale de un alb imaculat. Capătul Galeriei Lacului, cândva în legatură cu exteriorul, este acum colmatat cu un dop de bolovani şi pamânt pe o distanţă de cel mult 10 m. În prezent peştera nu are un curs activ permanent în locurile accesibile, dar el exista cu siguranţă la un nivel inferior.

În concluzie, Pestera Dâmbau este opera apelor de precipitaţie care au acţionat asupra diaclazelor pe doua cursuri principale: Galeria Scărilor si Galeria Lacului cu joncţiune La Răscruce. Nu au fost facute încă cercetări biospeologice dar am identificat exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitata si Limonia nubeculoasa. Valori termice înregistrate în 04.03.1980: la intrare - 6 ° C, Sala Mare 7 ° C, Sala Nicovală 9 ° C si în fundul Galeriei Lacului 2 ° C. 

Peștera e protejată de Asociația de Turism și Ecologie Trascău Corp din Zlatna, care a montat și o poartă. Cei care doresc să viziteze peștera trebuie să solicite cheia.

Alte poze mai jos. Fotograf: Claudiu Szabo.



Cheile Caprei (Feneşului)

Rezervaţia Naturală Cheile Caprei, înfiinţată în anul 1995 prin Hotărârea Consiliului Judeţean Alba nr. 20 şi reconfirmată prin legea 5/2000 este o arie naturală protejată complexă şi corespunde categoriei IV IUCN şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor; arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire. Denumirea corectă a rezervaţiei este Cheile Feneşului, cunoscută în regiune, după numele râului care o străbate.
Ulterior, a apărut pentru aceeaşi cheie, numele impropriu de Cheile Caprei, după numele celor două coloane stâncoase denumite Pietrele Caprei. Rezervaţia atrage atenţia prin peisajul său impunător: o cheie sălbatică, cu pereţi abrupţi, adâncită cu peste 600 m în platourile vălurite ce nivelează munţii învecinaţi, lungă de 1200 m. La intrarea în chei, dinspre satul Feneş, atrag atenţia două stânci înalte şi subţiri, asemenea unor coloane. Pereţii stâncoşi, cu microrelief rezidual, acoperit în bună parte de pădure, sunt brăzdaţi de văi torenţiale. În regiune se întâlnesc unele plante rare, preferând stâncile calcaroase.
Rezervaţia Cheile Feneşului (Caprei) face parte din sectorul de sud al Munţilor Trascău , şi aparţine administrativ de oraşul Zlatna, sat Feneş. Ea este inclusă în situl de importanţă comunitară Munţii Trascăului.
Cheile au fost sculptate de pârâul Feneş, afluent pe stânga al Ampoiului, în calcarele caracteristice acestei unităţi montane.
Rezervaţia Naturală Cheile Feneşului (Caprei) are o suprafaţă de 110ha. În partea de vest , limita rezervaţiei este formată din platoul Dâmbăului, cu altitudine de 1200-1300 m şi cu altitudini maxime în Vf. Dâmbău –1369 m şi Vf. Faţa Florii de 1329 m.
Ea coboară spre sud-sud-est pe panta abruptă şi apoi pe vâlceaua dintre Dealul Lazului şi Piatra Caprei până în Pârâul Feneşului , puţin mai jos de Cabana AJVPS Alba. De asemenea , pe marginea platoului, coboară şi se roteşte către est pe o altă vâlcică, tot până în pârâul Feneş, lângă o troiţă, în capătul nordic al Cheilor .În partea de est, de la troiţă, limita urcă pieziş pe panta muntelui Corabia, până în partea superioară a pădurii, pe care o urmează sub abruptul stâncos, sfârtecat de torente, apoi pe o pantă mai accentuată şi împădurită, coboară lângă Cabana AJVPS Alba.
Aria Protejată Cheile Feneşului (Caprei) este delimitată în teren cu pătrat albastru pe fond alb.

Structura şi evoluţia componentelor naturale

Geologia 

Cheile Feneşului (Caprei) îşi datorează existenţa calcarelor cenuşii recifale de vârstă jurasic superior , care constituie şi munţii învecinaţi ( Dâmbău şi Corabia ). Aceste roci compacte vin în contact cu formaţiunile mai moi ( şisturi argiloase, gresii , conglomerate) de vârstă cretacic superior.

Relieful

Reflectă diferenţa de duritate a acestor formaţiuni geologice şi explică înălţimea celor doi munţi ce încadrează cheile. De asemenea , pereţii abrupţi ai cheilor cu un puternic aspect ruiniform datorat eroziunii torenţiale, fisurării rocii din cauza oscilaţiilor termice, dizolvării calcarului şi năruirilor. Aşa s-au format şi cele două stânci izolate de la capătul sudic al cheilor, cu înălţimi de 67 şi 75 m, care poartă numele de Pietrele Caprei. La baza pantelor sunt conuri şi trene de grohotişuri, iar spre înălţimi surplombe şi grote. În masivele Dâmbău şi Corabia se găsesc 5 peşteri mai importante şi 3 avene.
În cuprinsul cheilor, Feneşul se strecoară printre pereţii calcaroşi, deşi prezintă mici repezişuri şi marmite, are o pantă longitudinală slabă ( 45 ° ) din dreptul Pietrei Caprei, pârâul coboară brusc , în cascade, având o pantă de 20 ° pe o lungime de numei 200 m . Această ruptură de pantă se datorează contactului dintre între calcare şi formaţiunile cretacic superioare, iar drumul nou ( betonat ) a fost construit pe stânga Feneşului, traversând Valea Bocşei înainte de a pătrunde în chei.

Clima

Prezintă particularităţile etajului munţilor cu altitudine mijlocie. Temperatura medie anuală este de 4-5 ° C; temperatura medie a lunii ianuarie este de -3…-4° C , iar cea a lunii iulie este de 14….15 ° C ; precipitaţiile anuale însumează circa 900 mm, şi se repartizează aproximativ în mod egal în sezonul rece şi cald. În afara circulaţiei vestice, local , în lungul cheilor se constată o canalizare a curenţilor de aer.

Hidrografia

Principalul râu din rezervaţie este pârâul Feneş, cu scurgere permanentă şi debit apreciabil. În rest, predomină vâlcelele seci, , care canalizează şuvoaiele de apă cauzate de ploile torenţiale. Acestea transportă materialul grosier pe care îl depun în albia Feneşului sub formă de conuri.

Solurile

predominante sunt solurile brune acide şi litosoluri. Pe calcare se întâlnesc rendzine litice şi roci compacte la zi.

Vegetaţia

este reprezentată de păduri de fag ( Fagus sylvatica ) şi de păduri colinare de fag şi carpen. În vegetaţia ierbacee se remarcă Lamium galeobdolon, Luzula luzuloides, Euphorbia amigdaloides, Carex silvatica etc. Pe calcare se întâlnesc specii calcofile.

Acces

Pe DN 74 Alba Iulia Abrud, între aşezările Presaca Ampoiului şi Galaţi ( comună componentă a oraşului Zlatna ), din satul Feneş se desprinde spre nord drumul forestier ( industrial ) ce însoţeşte pârâul Feneş pe distanţa de 8 km. La început betonat, apoi pietruit, drumul ajunge la Cheile Feneşului (Caprei ) după încă 2 km.

Posibilităţi de campare

în partea din aval a cheilor este dificil de găsit loc de campare. Se recomandă camparea în amonte de chei, unde valea se lărgeşte, existând numeroase poieni.

Posibilităţi de alimentare

în satul Feneş există mai multe magazine mixte de unde vă puteţi aproviziona cu diverse alimente.

Atenţionări

Cheile sunt declarate rezervaţie naturală, fapt care impune respectarea normelor de turism civilizat, bazat pe principii ecologice şi menţinerea unor relaţii respectuoase cu localnicii.

În rezervaţie se interzic

-recoltarea de eşantioane, roci sau alte materiale;
-exploatarea materialului din grohotişurile situate la baza versanţilor sau la baza stâncilor izolate;
-executarea de construcţii, deschideri de cariere sau lucrări de îmbunătăţiri funciare;
-aprinderea focului în afara vetrelor special amenajate, distrugerea marcajelor şi a tablelor indicatoare;
-practicarea turismului pe poteci neamenajate;
-pescuitul şi vânatul animalelor şi păsărilor sălbatice;
-executarea de lucrări agricole şi silvice de amploare ( cosit şi păşunat intensiv, tăieri de regenerare etc.). Se permite efectuarea activităţilor de cosit şi păşunat acolo unde deja sunt practicate de localnici
-activităţile industriale, chiar de mică amploare, inclusiv exploatarea calcarului şi a altor materiale de construcţie
-realizarea oricăror construcţii, cu excepţia celor care vor deservi activităţilor de cercetare, gospodărire sau administrare a rezervaţiei, sau a celor tradiţionale (sălaşuri, adăposturi);
-montarea de panouri publicitare, altele decât cele de popularizare a ariei protejate;
-deversarea şi depozitarea deşeurilor menajere sau industriale; turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării Rezervaţiei
-perturbarea liniştii în rezervaţie;
-desfăşurarea de activităţi de tip off-road (maşini de teren, motociclete, ATV-uri)

În rezervaţie se pot desfăşura următoarele activităţi

-păşunatul cu efective mici de animale, cositul;
-tăieri de igienă în păduri fără a afecta structura arboretului, cu respectarea amenajamentelor silvice şi a legislaţiei în vigoare şi cu aprobarea custodelui;
-se vor păstra funcţiunile existente şi procentul de ocupare a terenului ;
-se pot construi adăposturi în stil tradiţional pentru localnici şi animale;
-activităţi de practicare a cicloturismului, pe drumurile care traversează cheile şi pe traseele marcate.
-practicarea alpinismului se face numai pe trasee amenajate şi cu echipament adecvat. Nu se vor deschide, modifica sau repitona trasee fără acordul ATE Trascău Corp Zlatna.
practicarea speologiei, cu respectarea restricţiilor privind peşterile protejate. Nu se vor echipa peşteri sau desfăşura concursuri, exerciţii în mediul subteran fără acordul ATE Trascău Corp Zlatna.
Toate activităţile susceptibile de a avea un impact, chiar şi minor, asupra rezervaţiei, trebuie avizate de custodele ariei protejate.

Posibilităţi de practicare a turismului:

În prezent, numărul de turişti este redus, în principal din cauza lipsei capacităţii de cazare în zonă. În afara a câteva cabane private de mici dimensiuni, se poate caza la Cabana AJVPS Alba. De asemenea se poate caza în oraşul Zlatna. Drumul până în cheie este betonat, îngust, cu diverse restricţii pe ambele părţi, nesemnalizate.
Se poate practica alpinismul şi escalada sportivă pe traseele amenajate. Gradul şi numele traseului sunt inscripţionate la bază. Pentru topo-ul zonei , acces consultaţi pagina de alpinism de pe www.trascaucorp.ro. De asemenea de interes în zonă este practicarea speologiei, existând peste 7 peşteri. Cele mai cunoscute peşteri sunt Avenul Gemenele şi Peştera Dâmbău, a doua ca lungime din Munţii Trascău, care din motive de protejare a fost închisă cu o poartă metalică. Pentru a o vizita contactaţi ATE Trascău Corp.

Pe lângă degustarea de bucate tradiţionale la localnicii din satul Feneş: brânză, lapte, ţuică (palincă), plăcinte, se pot efectua drumeţii pe traseele marcate spre Platoul Dâmbău, Iezerul Ighiel.

Diverse:

în zonă se întâlnesc frecvent cerbi, căprioare, vulpi, mistreţi dar şi râşi, vipera neagră, urşi. Atenţie sporită, zona abruptului nu este vizitată de către localnici sau eventuali turişti, potecile de acces la pereţi sunt înguste, dificil de urmărit sau inexistente.

Trasee turistice marcate:
1.Zlatna -Cheile Caprei
Marcaj: triunghi roşu Durată: 3- 31/2ore; Distanţă: 9,9 km; Diferenţă de nivel: 375 m.
Caracteristici: traseu de legătură, accesibil în toate sezoanele.
Marcajul pleacă din DN 74, din aproprierea fostei cantine a SC AMPELUM SA Zlatna (actuala cantină a Prtimăriei Zlatna), fiind amplasat un indicator pe un stâlp de la marginea şoselei. Traseul urcă pieptiş către Măgura Dudaşului, având ca punct de reper hornul din vârful dealului, intersectând de numeroase ori drumul neasfaltat care urcă către horn. Din vârful dealului, punct de belvedere pentru oraşul Zlatna, traseul ocoleşte pe stânga hornul pe un drum uşor identificabil, apoi urcă uşor pe culme. În faţă se vede " Vraniţa Pleşii". Din pădurea de pini, traseul continuă în dreapta, de aici şi până la Chei drumul merge pe curbă de nivel. Traseul ajunge către final la un drum forestier al Composesoratului Piatra Caprii Feneş, trece pe lângă fosta cabană a SC AMPELUM Zlatna şi se sfârşeşte lângă stâncile denumite Pietrele Caprei din cadrul rezervaţiei Cheile Feneşului.
 
2. Zlatna -Vf. Dâmbău- Vf. Părăginoasa -Feneşasa -Platoul Ciumerna -Iezerul Ighiel
Marcaj: cruce albastră Durata: 9-10 ore; Distanţă: 22,3km; Diferenţă de nivel: 902 m.
Caracteristici: traseu de dificultate medie, diferenţe mari de nivel între diverse puncte ale traseului; variat, de culme şi vale, practicabil în toate sezoanele; urmăreşte axul longitudinal al Trăscăului având numeroase sectoare de traversare a văilor şi a interfluviilor.

Pornim din oraşul Zlatna, pe drumul spre masivul Dâmbău (1369m) şi ne îndreptăm, pe stânga văii Vâltorii, spre strada Eminescu, pe care o urmăm până la podul peste Valea lui Lal. Urcăm de-a lungul văii , urmând marcajul, lăsăm în stânga punctul albastru spre Colţu lu Blaj. Poteca merge paralel cu pârâul Valea Poienii, apoi îl intersectează şi urcă până în drumul ce vine de pe Valea Morilor, denumit Valea Bârnii. Continuăm pe drum încă circa 45 min, apoi poteca părăseşte drumul în dreapta, şi după cca. 45 min. de urcat pieptiş ajungem în spatele locului numit "Vraniţa Pleşii". De la Vraniţa Pleşii urmărim creasta despădurită până la un pâlc de fagi şi, odată acesta depăşit atingem platoul Dâmbăului (Zlatna - Vf. Dâmbău, 4 h). Vf. Dâmbău, cel mai înalt din Munţii Trascău, constituie un important punct de belvedere; de aici în zilele senine de toamnă sau iarnă poate fi văzuţi Muntele Mare, Biharia, Retezatul, Parângul, şureanul şi chiar Făgăraşul.

Pentru a coborî de pe Dâmbău în valea Feneşului urmăm calea care duce în stânga sălaşului de pe platoul de la Stâna Urlătoare, pe Culmea Dâmbăului, intrăm în pădure şi după cca. 30 min. de mers prin impresionanta pădure de fag, ieşim în poiana de pe Vf. Părăginoasa, extraordinar loc de belvedere pentru Roşia Poieni, Negrileasa, Cheile întregalde, Râmeţului, Platoul Ciumerna, Masivul Vulcan. Marcajul coboară în dreapta pe pârâul Feneşeasei, intersectează drumul din Feneşasa. Traseul nostru trece valea Feneşului şi urcă apoi către Vf. Poiana Măgurii (1.235 m), după care se îndreaptă spre nord coborând pe un picior abrupt până în valea Muntelui (Meteşului). Urmărim, în continuare pârâul Izvorul Topliţei - afluent pe stânga al văii Meteşului - depăşind, pe stânga, un adăpost de vară pentru animale, în apropierea căruia se află şi peştera Frumoasă de la Hăldăhaia. Drumul ne conduce pe sub Pietrele Hăldăhaia până la obârşia pârâului amintit de unde începe abruptul Platoului Ciumerna. Păstrând direcţia sud-nord traversăm zona de abrupt, străbatem o pădure de brad tânăr şi, odată ajunşi în Platoul Ciumerna, direcţia traseului se schimbă spre est, la nord de Vf. Băieşului - unde apare un relief tipic de doline şi lapiezuri. în această zonă traseul întâlneşte marcajul cruce galbenă (traseul nr.2), şi apoi coboară la Iezerul Ighiel.

 

Un nou început

Blogul ăsta reprezintă un nou început pentru dezvoltarea turismului în zona Zlatna. Vor fi postate descrieri ale obiectivelor turistice din zonă, evenimente din viaţa oraşului, cum e privit turismul la nivelul administraţiei publice locale etc. Vă aşteptăm pe toţi cu sugestii, întrebări şi comentarii.