Ce a făcut Centrul de Informare şi Dezvoltare Turistică în cadrul F.I.F.E

Poate lumea se întreabă ce a făcut acest Centru de Informare Turistică al Zlatnei, cu ce a ajutat el F.I.F.E şi mai ales cum a contribuit la promovarea oraşului şi/sau a judeţului.

La primul punct trebuie să apară editarea hărţii turistice a oraşului Zlatna, în colaborare cu societatea ERFATUR SRL din Cluj-Napoca. Hărţile au fost incluse în mapele de prezentare pentru presă, juriu, alte oficialităţi. Am avut apoi stand de prezentare, unde s-au distribuit diverse materiale, de la pliante de promovare a zonei, arii protejate, trasee turistice în Munţii Trascău, flyer cu Festivalul Cetăţilor Dacice de săptămâna viitoare de la Cricău, până la hărţi turistice şi Ghidul Turistic al Judeţului Alba. Ghidul Turistic al Judeţului Alba a fost distribuit atât juriului cât şi reprezentanţilor presei prezenţi la festival. Am trimis articole în direct pentru realizarea comunicatelor de presă, precum şi poze de la faţa locului. Ca şi consecinţă, 90% din  textele comunicatelor de presă au fost informaţii trimise de noi. Blogul de faţă a fost acreditat în cadrul festivalului, unde am postat diverse articole cu rol de popularizare a festivalului.

Eu zic că e bine pentru început. Voi ce părere aveţi?

Premiile F.I.F.E Zlatna

 Premiile Festivalului International de Film Etnografic F.I.F.E Zlatna, Ediţia I

Organizatorii FIFE Zlatna anunţă că membri juriului au acordat numai 10 premii din cele 13 aflate în concurs. Cu toate acestea, juriul FIFE Zlatna a decis să mai acorde două premii speciale, respectiv Premiul pentru „Atitudine” şi Premiul „Păcală”. Separat, reprezentantul juriului din partea Radio România Internaţional a acordat un premiu special, pentru „Cea mai originală muzică de film”.
În data de 15 iunie 2013, juriul primei ediţii a Festivalului Internaţional de Film Etnografic (F.I.F.E.) Zlatna, alcătuit din Geo Saizescu – preşedinte, Al. G. Croitoru, Călin Căliman, Horia Barna, Sebastian Papaiani, Claudia Motea, Marian Stere, Marcel Negruţi, Nicolae Clonţa, Mălina Dragnea, Horia Tanislav, luând in discuţie filmele înscrise în concurs, a stabilit urmatorul palmares:
1.    Premiul pentru cel mai bun film etnografic „Marele premiu” – „De la spicul de grâu, la pictură” / „Od zrna do slike” - producator: - HRT - Televiziunea croata, Olimp si Atalanta, scenariu si regia: Branko Istvancic

2.    „Premiul juriului”: – „Mehedinţi – From legend to present” / „Mehedinţi – din legendă în prezent”, producator executiv : Radu Tora, director de proiect : Constantin Gherghe, director de imagine: Raoul Ventel, editor film: Florian Ardelean, muzica: Robert Precup, Alexandru Parocescu

3.    „Premiul publicului”: – „Sanvasaiul la Galda de Jos”, regia: Marinela Baba


4.    Premiul pentru „Cel mai bun film străin”: - „Ruse”, Bulgaria, regizor: Branimir Popov

5.    Premiul pentru „Cea mai buna regie a unui film românesc”: - Cristi Toporan pentru filmul „Pâinea la test”

6.    Premiul „Păcală”: – „Drumul spre Europa”, regizor Valeru Ciurea

7.    Premiul pentru „Cea mai buna imagine a unui film românesc”: - „Talmaciu”, realizator Rodica Pavel

8.    Premiul pentru „Atitudine”: - „Imposibila întoarcere”, realizator Valeru Ciurea, imagine: Maria Ciurea

9.    Premiul pentru „Cea mai buna coloana sonora a unui film românesc”: - „Drumul spre Europa”, realizator Valeru Ciurea

10.    Premiul pentru „Cel mai bun montaj de film”: -„Maramureş”, realizator Gabriela Dima

11.    Premiul pentru „Cel mai bun film etnografic 3D”: -„Culegatorii de folclor”, regia: Gabriel Boholţ, scenariu Elena Boholţ

12.    „Premiul Junior”: - „Mugur de tradiţie”, realizator: absolvenţii cursurilor de operatorie, regie si montaj din cadrul Centrului artelor vizuale Zlatna, jud. Alba
13 . Premiul Radio România Internaţional pentru „Cea mai originală muzică de film”: - „Mehedinţi – From legend to present” / „Mehedinţi – din legendă în prezent”,  – producator executiv: Radu Tora, director de proiect: Constantin Gherghe, director de imagine: Raoul Ventel, editor film: Florian Ardelean, muzica: Robert Precup, Alexandru Parocescu

Zlatna-oraşul meu

un articol de Lili Ghirişan.

          "Acum câteva zile, mă îndreptam spre Cluj și printre știrile pe care le auzeam la radio, una mai interesantă mi-a atras atenția... Era vorba despre prințul Charles, care intenționează să realizeze un al doilea film despre frumusețile țării noastre, după ”Wild Carpathia”, din 2011, un film extrem de apreciat, de altfel. Gestul în sine al acestui om este remarcabil, însă nu pot să nu mă întreb de ce mereu este nevoie de un ”prinț Charles”, care să ne promoveze frumusețile și valorile noastre românești, de ce nu putem face noi asta și așteptăm tot timpul ca alții să facă ceva pentru noi...De ce artiști, regizori, cântăreți sau chiar elevii noștri olimpici, oameni cu diverse talente, nu sunt apreciați tocmai în țara lor, și de cele mai multe ori sunt ignorați sau dați la o parte și rămân în umbră, fiindcă nimeni nu valorifică potențialul acestor oameni. Dar străinii fac asta. Ne dau premii, ne pun în valoare, fac filme despre locuri care pentru ei nu înseamnă țara natală, dar care le plac prin frumusețea peisajelor, obiceiurilor, tradițiilor, lucruri  simple de care noi am uitat să ne bucurăm. Sau...nu ne mai pasă. Îl auzeam într-o zi pe un ”isteț”, aflat de vreo 2-3 luni prin altă țară: ” Îmi bag piciorul în România voastră,o țară de rahat” ...da...foarte profund omul...Nu țara e de”rahat”, stimabile, ea nu are nici o vină, ci cei care au adus-o în starea asta... Și totuși...în fiecare colțișor din țara asta, există câte un tezaur, descoperit sau nu, locuri mai mult sau mai puțin cunoscute și mediatizate, locuri în care pitorescul încă se menține nealterat și aduce bucurie oricărui om care iubește natura și vrea să se bucure de puțină liniște și aer curat.
             Pentru că sunt zlătneancă și întotdeauna am iubit orășelul în care m-am născut, cred că aș putea spune câteva cuvinte despre el, chiar dacă unora nu le spune nimic numele de ”Zlatna”, un oraș ascuns prin munții Apuseni și care anul acesta împlinește 1855 ani de existență. În perioada romană purta numele de ”Ampelum”, nume care avea să-l împrumute și uzina din localitate, mulți ani mai târziu. În aceeași perioadă romană, orașul  a devenit un important centru de exploatare a aurului și s-a dezvoltat foarte mult, astfel că prima mașină cu aburi din Transilvania a fost instalată tocmai aici, în Zlatna.O încărcătură istorică mai aparte o aduce și faptul că, între anii 1837-1847,însuși Avram Iancu a învățat la școala din localitate.
         În vremurile când Uzina Metalurgică Ampelum funcționa la capacitate și starea economică a orașului era destul de bună, a fost mult timp cunoscut ca un oraș minier, însă de când aceasta și-a închis porțile totul a devenit sumbru...în special viața oamenilor, care au plecat în diverse părți pentru a-și căuta de lucru, situație întâlnită în multe orașe din țara asta. Cu toate greutățile aferente traiului de zi cu zi, încetarea poluării a făcut ca orașul să renască cu fiecare an, natura a început să se regenereze și pot spune că acum avem un alt fel de aur, ”aur verde”, care se regăsește prin mai toate văile și luncile din împrejurimile orașului, cu multe alte atracții care devin turistice și, implicit, cunoscute, dacă vom ști să le promovăm și să le apreciem la adevărata lor valoare. În sensul ăsta, chiar a luat ființă aici un centru turistic, care prin toate resursele de care dispune, face ca orașul acesta micuț și poate destul de puțin cunoscut, să ajungă și un reper turistic pentru cei care doresc să se bucure de frumusețile naturii, în formele sale cele mai pure. Munții Trascău sunt plini de peșteri, poienițe de tot felul, trasee de drumeții sau escaladări mai mult sau mai puțin dificile. Cât privește partea urbană, totul  este în continuă schimbare, orașul gri care era cândva s-a transformat încet-încet într-un oraș curat, modernizat, cu multe locuri unde îți poți petrece timpul liber. Latura culturală a fost și ea vitregită ani la rând, după desființarea cinematografelor, în special în orășele mici, ca Zlatna, unde cam singura”distracție” era să mergi la un film cu prietenii, pe vremuri...De anul ăsta însă, știu sigur că și partea asta se va dezvolta, pentru că mai sunt și oameni cărora le pasă și care își doresc să facă ceva frumos, prin tot ceea ce înseamnă să îmbraci realitatea într-o formă sau alta a ceea ce se cheamă ARTĂ. Dar,despre asta,vă voi spune data viitoare..."

Despre cum eram se cântă aici.

De ce Festival Internaţional de Film la Zlatna?

Aceasta nu e opinia organizatorilor, e opinia noastră personală. E clar că, dintr-un anumit punct de vedere, acest festival are rolul de a descoperi noi talente şi promovează schimbul de valori culturale cu alte ţări. Pe de altă parte, F.I.F.E. are rolul de a propaga cultura şi tradiţiile naţionale, prin intermediul promovării tinerilor artişti, inclusiv a tinerilor din Oraşul Zlatna. Tradiţiile, adevăratele tradiţii, dacă nu avem grijă de ele, dacă nu le creăm un cadru de expunere, dacă nu punem preţ pe ele, se vor pierde. Cu un port popular şi cu o "învârtită" nu se face primăvară. Dar dacă le adunăm laolaltă pe toate, dacă le promovăm, profesionist, dacă se inscripţionează în mintea noastră prin film, expoziţii foto şi spectacole, ele vor rămâne pentru totdeauna. 

Un alt punct de vedere e privitor la oamenii din Zlatna, care trebuie să vadă anumite lucruri de care au auzit doar la televizor sau la radio, "să pipăie" cu "antenele" lor această explozie de cultură, să păşească singuri către "Porţile Pâmântului", să creeze ei însăsi scenarii, de film sau de viaţă. Să gândească (nu că până acum nu ar fi gândit) în alt sens, şi să participe activ, la dezvoltarea viitoare o oraşului.

Şi, nu în ultimul rând, un punct de vedere foarte important. Festivalul Internaţional de Film Etnografic F.I.F.E Zlatna reprezintă şi o "publicitate", mascată sau nu, pentru orăşelul nostru, unde diverse personalităţi ale lumii culturale sau politice, reprezentanţi ai agenţilor economici naţionali sau internaţionali, vor putea să descopere adevărata faţă a oraşului Zlatna a anului 2013, cine suntem şi ce avem de oferit. Cum spunea un cântec la modă acum câţiva ani, acum " Avem cu ce!". 

Aşadar, no hai la F.I.F.E.!!!

Am fost la Nedeea Almăşană

Aşa cum merg de câţiva ani încoace. E de remarcat cum se adună de fiecare dată fii satului, indiferent de distanţă, loc de muncă, preocupări, interese politice. Cu drag m-am reîntâlnit cu prietenul meu, Eugen Pistol, pe care îl cunosc de mulţi ani, de pe vremea când asociaţia Trascău Corp desfăşura proiecte în Cheile Cibului. 

 

Eugen Pistol (stânga) şi Aurelian Plăcintă.

Uite că de atunci, din vremea promovării şi protejării acestei rezervaţii naturale, s-a ajuns la asfaltarea drumurilor de acces, mulţumită Consiliului Judeţean Alba. Anul aceste urmează al doilea strat de asfalt către Cheile Cibului şi asfaltarea celor 4-5 km rămaşi, către Cheile Glodului. Primăria Almaşu Mare, în frunte cu primarul Aron Zaharie, organizatorul acestui eveniment, este una dintre primările cele mai primitoare, acolo te simţi acasă, indiferent de unde eşti de loc. Neobositul Achim Emilian era peste tot, împărţind hărţi ale comunei tuturor. Am remarcat diverse personalităţi, din partea Consiliului Judeţean, consilieri judeţeni, foşti sau actuali prefecţi, senatori, deputaţi. Din păcate nu am putut sta prea mult, spectacolul folcloric dura undeva în jurul a 4 ore, am apucat să îi ascult pe Mircea Târziu, Grupul 60 Plus, Roxana Hendrea şi bineînţeles, Eugen Pistol, acompaniaţi de Ansamblul "Izvoraşul Almăşan".

Mircea Târziu

De criticat, nu am ce critica, locaţia aleasă a fost cea mai bună având în vedere evenimentul, pe mini-stadionul din centrul comunei. Scenă nou-nouţă, adusă de la Bistra (am înţeles că susnumita comună a achiziţionat această scenă în cadrul unui proiect, din fonduri europene-Bravo lor!!!). Doar, pe viitor, aş sugera ca evenimentul să fie mai complex, să se creeze şi alte mici evenimente, care să completeze în mod fericit această nedee. 

M-am reîntâlnit şi cu un personaj cu totul aparte, celebrul "Pătru", despre care scriam aici.

În concluzie, ne vedem la anul!

Surprize la F.I.F.E

După cum probabil aţi aflat deja, astăzi, în cadrul manifestărilor F.I.F.E Zlatna, va avea loc la Sala de Nunţi şi Spectacole a Primăriei Zlatna, începând cu ora 19.00, o discotecă a tinerilor  cu Dj Alexino si MC Vioara. Surprize şi concursuri! Intrarea este liberă!

A doua surpriză este una de proporţii. În Zlatna, între orele 15.00-18.00, de vineri până duminică, va rula în Sala de Şedinţe a Primăriei Zlatna, primul film documentar 3D Produs în România. "Culegătorii de folclor", în regia lui Gabriel Boholţ, durează aproximativ 20 de minute şi el poate fi vizionat de maxim 30 de persoane, din cauza faptului că filmul trebuie urmărit cu ochelari speciali. De aceea el va fi proiectat de mai multe ori, pentru a da posibilitatea fiecărui doritor de al viziona. Deşi premiera filmului a avut loc în Bucureşti, la Cinematograful "Patria", în Zlatna acest film este proiectat pentru prima dată pentru public. Vă aşteptăm pe toţi, la Sala de Şedinţe a Primăriei, de Vineri până Duminică, între orele 15.00 şi 18.00! Intrarea este liberă!

 

Componenţa juriului la F.I.F.E Zlatna

În urma unui comunicat de presă emis de organizatori, din juriul Festivalului Internaţional de Film Etnografic -F.I.F.E Zlatna fac parte 11 personalităţi.

" Preşedintele juriului este maestrul Geo Saizescu, iar alăruri de el sunt nume sonore din lumea cinematografiei, alte personalităţi din lumea culturală, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din Zlatna. Membrii juriului sunt următorii: 

·   - maestrul Al. G. Croitoru - o personalitate marcantă a cinematografiei româneşti, unul dintre marii regizori români, care a realizat 11 filme de lung metraj şi alte peste 30 de filme documentare ori de ficţiune.

·   - maestrul Călin Căliman - unul dintre cei mai apreciaţi critici de film din România; este autorul mai multor volume de referinţă în domeniu, a publicat şi publică studii şi cronici de film în mai multe reviste din ţară şi străinătate.

·   - marele actor Sebastian Papaiani - o figură marcantă a teatrului şi filmului românesc; la 13 decembrie 2002 a fost decorat cu Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler „pentru devotamentul şi harul artistic puse în slujba teatrului românesc, cu prilejul împlinirii unui veac şi jumătate de existenţă a Teatrului Naţional din Bucureşti”.

·   - Horia Barna - Cunoscut jurnalist, profesor şi traducător, Horia Barna este reprezentantul  în juriu al ICR Bucureşti.

·   - Marcel Negruti - a fost desemnat ca membru în juriu din partea RomânieiFilm.

·   - Marian Stere – redactor la Radio România Internaţional, solist şi textier; de-a lungul carierei sale, Marian Stere a obţinut numeroase premii în festivaluri naţionale şi internaţionale (Macedonia, Portugalia, Egipt, Italia, Rusia, S.U.A) fie prin propria interpretare, fie prin glasul soliştilor de toate vârstele care i-au interpretat creaţiile.

·   - Claudia Motea - actriţă româno-canadiană, membru al juriului FIFE Zlatna, ca reprezentant al românilor din diasporă; în prezent, Claudia Motea este amfitrioana emisiunii de la TVR2 "A fost odată".

· - Clonţa Nicolae – viceprimarul Primăriei Zlatna este reprezentantul organizatorului FIFE Zlatna, în juriul festivalului.

· - Mălina Dragnea – reprezentant al comunităţii locale, inginer chimist de profesie, Mălina Dragnea este proprietarul firmei ALBA ALUMINIU SRL , Zlatna, firmă unde lucrează 50 de zlătneni.

·  - Horia Tanislav - este profesor de muzică la Grupul Şcolar „Corneliu Medrea”, din Zlatna şi este reprezentant în juriu al comunităţii locale."

    Vă reamintim că F.I.F.E Zlatna se va desfăşura în perioada 14-16 Iunie, iar manifestările vor începe Vineri, cu parada portului popular, ora 17.45, cu plecare din cadrul "Muzeului în aer liber-Mocăniţa". Din câte am înţeles prezentatorul festivalului va fi d-nul Octavian Ursulescu.