Rezultate concurs fotografie

Spre bucuria sau întristarea unora (cel puţin a mea), la Concursul de Crăciun - Zlatna în prag de sărbătoare, unde am avut premii în valoare de apx. 350 lei, s-a înscris o singură persoană, cu o singură poză.

Având în vedere acest fapt, nu se poate vorbi de un concurs şi va fi acordat un singur premiu, de participare.

O aştept pe Evelina Cîmpean (căreia îi mulţumesc) să-şi ridice premiul săptămâna viitoare, de la sediul Centrului de Informare şi Dezvoltare Turistică Zlatna (clădirea Clubului Elevilor).

Poza o puteţi vedea mai jos.

Concurs de Crăciun - Zlatna, în prag de sărbătoare

Cu ocazia Sfintelor Sărbători şi cu scopul "ascuns" de a obţine cât mai multe imagini reprezentative pentru perioada sărbătorilor de iarnă în oraşul nostru, organizăm un concurs privind cea mai expresivă imagine a acestor sărbători!

Pozele (maxim 3 buc. pe cap de furajer) se vor trimite pe adresa: trascaucorp@gmail.com, până în data de 28 Decembrie 2014, iar premianţii, adică primele 3 poze premiate, vor fi anunţati dupa Revelion.

Evident, concursul este unul subiectiv, contează  încărcătura emoţională, dar juriul va ţine cont de calitatea fotografiei, compoziţie cât şi de toate celelalte care contează. Fotografiile ( ar fi bine să fie comprimate *zip, *rar) trebuie să fie de dimensiuni minim 3888x2592.

Juriul este format din: Alex Vasilie (fotograf), Adrian Puiuleţ (organizator), Adina Zavragiu (secretarul Primăriei Oraşului Zlatna). 

Pozele trimise în cadrul concursului pot fi folosite pentru promovarea imaginii oraşului, fără a mai fi nevoie de aprobarea expresă a fotografului. În toate materialele în care vor apărea fotografiile, va fi menţionat numele fotografului.

Premiile (I, II şi III) sunt diverse, constând în ghiduri turistice ale judeţului, logo-uri, CD-uri de muzică folk, Micul dicţionar al celebrului folkist Nicu Alifantis,  iar premiul I constă într-o chitara clasică Reghin!

Aşteptăm pozele şi vă urăm:

Cabana Negrileasa

Despre Negrileasa cred că ştiţi atâtea. Rezervaţia Poiana cu narcise de la Negrileasa, înfiinţată în anul 1995 prin hotărârea Consililului Judeţean Alba nr. 20/1995, reconfirmată prin Legea 5/2000, este arie naturală protejată de interes naţional fiind încadrată, conform Legii 462/2001 la categoria rezervaţilor naturale, corespunzătoare categoriei a IV-a IUCN. De curând a fost inclusă şi în situl de importanţă comunitară Trascău -ROSCI0253.  Scopul principal al Rezervaţiei botanice Poiana cu narcise de la Negrileasa este cel de conservare a speciei de mare efect peisagistic, narcisa (Narcissus stellaris), numită de localnici ruşculiţă sau luşcă. 

Eu, personal, mă duc în Negrileasa din anul 1995, iar de prin anul 2001 particip la eforturile de protejare a narciselor. Sincer cred că e din ce în ce mai bine, însă trebuie făcut mai mult, altfel populaţia de narcise -  şi aşa redusă ca număr şi " auto-mutată" din cauze care ţin de "civilizaţia", "responsabilitatea" poporului român, care urmează îndeaproape dictonul " după mine, potopul"-, va dispărea.

Dar Negrileasa nu înseamnă doar narcise. Reprezintă un peisaj atipic, atât pentru altitudinea la care se află, cât şi pentru locaţia ei: în Munţii Metaliferi, la graniţa cu Munţii Trascăului. Negrileasa înseamnă istorie, legende, obiceiuri şi determinare. Negrileasa are obiective turistice în imediata apropiere, ca să exemplific  cu Vârful Vâlcoi, cu minele şi mormintele dacice, are zeci de km de drumuri pe care se poate face mountain-bike, trasee turistice (care vor fi dezvoltate începând cu luna Septembrie a acestui an), şi  ca o completare, are idei de dezvoltare a turismului. 

Cabana Negrileasa a fost construită de către Primăria Comunei Bucium şi pusă în funcţiune anul acesta, în luna Mai, pe fundaţia fostei cabane, în imediata apropiere a scenei din poiană. Nu e terminată, în sensul că mai sunt camere ce trebuie finalizate, câteva facilităţi exterioare, amenajări etc. Capacitatea ei va creşte de la 5 camere, câte există în prezent, până la 15 camere.

Ce mi s-a părut excelent e că deja are cabanier. Permanent. Şi nu orice cabanier. Un om cu experienţă, care ştie să lucreze cu oamenii. Printre altele şi un bucătar deosebit. Am întrebat dacă există un meniu stabilit, deşi ştiam că la început, având în vedere că afluxul de turişti este mic, nu poţi face un meniu mai complex de o ciorbă şi un felul doi destul de simplu. Nea Fane (cabanierul nostru) mi-a răspuns: "Deocamdată aşa stă treaba. Dar dacă mă suni, facem orice. Pentru 2, 5, 10, 30 sau chiar 60 de persoane." Şi omul nostru nu se laudă degeaba. Ajutat de soţia   lui, face minuni, aşa cum a făcut minuni la Arieşeni, acolo unde a fost cabanier înainte.

Detalii tehnice:

Coordonate GPS

Latitudine   46°13'41.23"N

Longitudine 23°13'18.16"E

Capacitate de cazare: 5 camere, fiecare cu pat dublu.

Preţ: 50 lei/noapte/cameră.

Condiţii:

Baie (apă caldă etc.) la fiecare cameră

Bar 

Sală de mese

Frigider comun

Meniu: la comandă (telefonic)

Telefon contact: Ştefan (Fane) 0752-920074

Acces auto: în prezent , cel mai bun drum, pe care se poate ajunge şi cu maşină mică este: Din DN 74 Alba Iulia -Abrud se intră pe DJ 107I, modernizat, care duce la Bucium. Până în centrul comunei, Bucium Şasa, sunt 11 km. De aici continuăm pe acelaşi drum judeţean, asfaltat, în direcţia Mogoş, încă aproximativ 5 km. Aici părăsim drumul asfaltat, (în curba din Dealul Mogoşului)  trecem pe lângă un panou informativ cu rezervaţia "Poiana cu Narcise de la Negrileasa" şi după 6 km ajungem în poiană. În total 22 kilometri, de la intersecţia cu DN74, din care 6 neasfaltaţi.

Mai jos sunt hărţi cu accesul, plus căteva detalii, de la părăsirea drumului asfaltat.

E un început, evident. Dar cred că zona merită. În toate anotimpurile. Şi cred că  această dezvoltare, însoţită de un grad de responsabilitate, pe care Primăria Bucium o arată deja, nu poate să fie decât de bun augur!

Vă aşteptăm la Negrileasa!

Pozele de mai sus şi cele vor fi urma sunt preluate de pe pagina de Facebook a Comunei Bucium!

Festivalul Internaţional de Film Etnografic -F.I.F.E Zlatna, ediţia a II-a

Comunicat de presă

A doua ediţie a Festivalului Internaţional de Film Etnografic (FIFE) Zlatna, din judeţul Alba, se va desfăşura în perioada 6-8 iunie 2014. Vă anunţăm cu această ocazie că a început înscrierea filmelor în competiţia FIFE Zlatna, Ediţia a II-a. Sesiunea de înscriere este deschisă tuturor cineaştilor independenţi sau profesionişti, până pe data de 15 mai 2014. Regulamentul festivalului este disponibil pe site-ul FIFE Zlatna: www.etnofilmzlatna.ro. 

sursa: adevarul.ro

                                      

Preşedintele juriului Festivalului Internaţional de Film Etnografic (FIFE) Zlatna, ediţia a II-a este Maestrul Dorel Vişan, o stea a filmului şi teatrului românesc. Născut în Tăuşeni, judeţul Cluj, marele actor a interpretat peste 40 de roluri în teatru, de la Molière la Shakespeare, de la Marivaux la Büchner, iar în film a avut peste 60 de roluri, în cea mai variată gamă. Măiestria artistică a celebrului actor este apreciată deopotrivă în România, dar şi în Europa. Mircea Daneliuc i-a oferit lui Dorel Vişan rolul principal (senatorul Vârtosu) în filmul Senatorul melcilor, din 1995. Pentru prestaţia sa din film, acesta a primit premiul de interpretare masculină, la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franţa. „Senatorul e genial interpretat de Dorel Vişan, un voinic spătos, care seamănă ciudat cu Charles Napier, actorul venerat al lui Jonathan Demme”. „Senatorul melcilor” ar fi trebuit premiat pentru formidabilul actor Dorel Vişan, în rolul titular”, a publicat Thierry Jousse, în „Cahiers du Cinema”.

O altă latură artistică a doctorului în arte - în domeniul teatrului -, Dorel Vişan este publicarea de poezii, articole şi eseuri: “De vorbă cu Domnu”, “Voi veni cu fluxul”, “Vremea cireşelor amare”, “Păcate”, “PSALMI”, “Psalmi”, “Cine-i păzeşte pe paznici”.

De-a lungul timpului, criticii de film şi teatru, atât din ţară cât şi din străinătate au adus elogii marelui actor. Amintim câteva dintre premiile acordate actorului Dorel Vişan:

         Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Filmului Românesc de la Costineşti (1981)

               Cel mai bun actor al anului acordat de Asociaţia Oamenilor de Teatru (1987)
          Nominalizare pentru cel mai bun actor la Festivalul european al filmului (1988),
         Premiul pentru interpretare masculină pentru rolul din "Senatorul melcilor" la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franţa (1995)     
         Milleniu - Hall of Fame - "Honoring prominent citizens of the Twentieth Century" (1998)
           Premiul de Excelenţă la TIFF pentru activitatea sa neîntreruptă în slujba artei (2003).
           Ordinul Naţional Serviciul Credincios în gradul de Cavaler (Preşedinţia României)
           Crucea  Saguniana (Mitropolia Ardealului 20l3  ).
 

-

"Centrul Universului" văzut de pe Buricul Pământului

Zlatna poate avea şi alte perspective decât cele cu care suntem obişnuiţi. Flaviu Cernescu din Bocşa şi Theodor Andrei Bran din Sibiu vă propun una dintre acestea. Vă sfătuim să nu încercaţi să urcaţi cei 200 metri ai turnului din Zlatna, pentru că această ascensiune este deosebit de periculoasă.

Andrei Theodor Bran, din Sibiu, și Flaviu Cernescu, din Bocșa - See more at: http://proalba.ro/poze-de-infarct-doi-tineri-s-au-urcat-pe-hornul-din-zlatna-la-peste-200-de-metri-inaltime/#sthash.7why02gS.dpuf

Andrei Theodor Bran, din Sibiu, și Flaviu Cernescu, din Bocșa - See more at: http://proalba.ro/poze-de-infarct-doi-tineri-s-au-urcat-pe-hornul-din-zlatna-la-peste-200-de-metri-inaltime/#sthash.7why02gS.dpuf

Andrei Theodor Bran, din Sibiu, și Flaviu Cernescu, din Bocșa - See more at: http://proalba.ro/poze-de-infarct-doi-tineri-s-au-urcat-pe-hornul-din-zlatna-la-peste-200-de-metri-inaltime/#sthash.7why02gS.dpuf

Andrei Theodor Bran, din Sibiu, și Flaviu Cernescu, din Bocșa - See more at: http://proalba.ro/poze-de-infarct-doi-tineri-s-au-urcat-pe-hornul-din-zlatna-la-peste-200-de-metri-inaltime/#sthash.7why02gS.dpuf

Andrei Theodor Bran, din Sibiu, și Flaviu Cernescu, din Bocșa - See more at: http://proalba.ro/poze-de-infarct-doi-tineri-s-au-urcat-pe-hornul-din-zlatna-la-peste-200-de-metri-inaltime/#sthash.7why02gS.dpuf

Andrei Theodor Bran, din Sibiu, și Flaviu Cernescu, din Bocșa - See more at: http://proalba.ro/poze-de-infarct-doi-tineri-s-au-urcat-pe-hornul-din-zlatna-la-peste-200-de-metri-inaltime/#sthash.7why02gS.dpuf

Despre festivalul de folk "Ziua de Mâine" şi promovarea oraşului Zlatna

Cred că despre Festivalul Naţional de Muzică Folk "Ziua de Mâine" de la Alba Iulia nu se mai poate spune nimic în plus. Este la a IX-a ediţie, beneficiază de un imens suport din partea publicului, care cumpără biletele în fiecare an într-un ritm record, mare parte datorită şi recitalurilor extraordinare din program. Pur şi simplu capitala folk-ului românesc devine, în fiecare toamnă, Alba Iulia. Dintre cei care vor susţine recitaluri amintesc pe: Cosmin Vaman (câştigătorul de anul trecut), Ţapinarii, Ioan Gyuri Pascu, Teo Boar şi Vladi Cnejevici, Vali Şerban, Sorin Minghiat şi Marius Popa, Vasile Şeicaru, Ducu Bertzi şi Mihai Neniţă, Daniel Avram & Şcoala de Folk, Marius Matache & FolkBand Imperfect, Emeric Set şi Nicu Alifantis & Mozaic Band. Cred că, indiferent ce parte din muzica folk iubiţi mai mult, veţi găsi ceea ce vă doriţi la Alba Iulia, măcar într-una dintre seri.

Ce legătură are acest festival, marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba, cu promovarea oraşului Zlatna?  La prima vedere, nici una.

Din fericire, am plăcerea să îl cunosc pe Marius Matache, cantautor, administrator al unui site de muzică folk, blogger şi jurat în cadrul festivalului. Am să preiau un text de pe pagina lui Marius, ca vă faceţi o idee:

" Cred foarte mult în bloggeri atunci când vine vorba de promovarea unui eveniment cultural. Iar asta tocmai pentru că prea puține instituții media (radio și TV în special) mai promovează cu adevărat actul cultural. De aceea, oricând am ocazia, recomand organizatorilor să implice blogosfera locală măcar, dacă blogurile cu impact mare e mai complicat un pic.

Iar Festivalul de Folk de la Alba Iulia ocupă un loc special pentru că a fost primul eveniment unde am condus un grup de bloggeri. Asta se întâmpla în 2011, dar tradiția continuă pentru al 3-lea an consecutiv.

Așadar (sunet de tobe!), bloggerii oficiali ai Festivalului-Concurs de Muzică Folk Ziua de Mâine 2013 de la Alba Iulia sunt: Oltea Zambori, Cristian Florea, Feri Teglaș, Claudia Tocilă, Andrei Dobra  și Anne-Marie Chelariu, ultimii doi fiind reprezentanți ai blogosferei locale. Numelor de mai sus li se adaugă subsemnatul și, evident, ForeverFolk, în calitate de blog de specialitate."

 Şi ce ne-am gândit eu cu Marius? Dacă tot e "Ziua de Mâine" la Alba Iulia, de ce să nu încercăm să promovăm şi oraşul Zlatna? De ce să nu aducem aceşti oameni, bloggeri din toată ţara, să vadă oraşul, să afle despre istoria lui şi la final să participe la o seară de muzică folk, un preludiu al "festivalului cu cel mai convingător concept şi cea mai frumoasă desfăşurare dintre toate festivalurile de profil din ţară." Şi, de ce nu, să colaborăm la promovarea evenimentelor culturale pe care Zlatna le va crea în viitor sau a evenimentelor deja consacrate gen Festivalul Naţional de Romanţe, Festival Internaţional de Film Etnografic-F.I.F.E.

Sperăm să fie într-un ceas bun.

Festivalul Naţional de Interpretare a Romanţei "Te-aştept pe-acelaşi drum -In memoriam Valer Ponoran"

Vineri, 1 Noiembrie 2013 începe la Zlatna, cea de-a X-a ediţie a Festivalului Naţional de Interpretare a Romanţei "Te-aştept pe-acelaşi drum -In memoriam Valer Ponoran", eveniment care va avea loc la sala de festivităţi a Primăriei Zlatna (fosta Cantină Ampelum). Organizatorii festivalului sunt: Primăria Oraşului Zlatna, Consiliul Local al Oraşului Zlatna, Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură "Augustin Bena" Alba Iulia şi Casa de Cultură "Horea Popescu Zlatna.

Pe parcursul festivalului vor susţine recitaluri invitaţii speciali:

- Stela Enache, cunoscută şi îndrăgită solistă

- Traian Jurchelea, mesagerul cântecului popular bănăţean şi al romanţei

- Ionuţ Fulea, una din cele mai apreciate voci din Ardeal, mereu aproape de inimile zlătnenilor

- Marian Stere, realizator de emisiuni la Radio România Internaţional

- Cristian Fodor, câştigătorul trofeului ediţiei precedente a Festivalului

Juriul de specialitate este format din invitaţi speciali, alături de reprezentanţi ai organizatorilor şi partenerilor evenimentului. Recitalurile, preselecţia şi prestaţiile concurenţilor vor fi acompaniate de orchestra condusă de maestrul Ovidiu Barteş.

Momentele umoristice sunt asigurate de cunoscutul actor Jean Paler.

Amfitrionul festivalului este prestigiosul prezentator de televiziune Octavian Ursulescu, deja prietenul zlătnenilor.

Programul festivalului:

Vineri, 1 Noiembrie 2013

Ora 15.00 Etapa de preselecţie.

Sâmbătă, 2 Noiembrie 2013

Ora 19.00 -         Deschiderea oficială a festivalului
Ora 19.00- 19.30 Prezentatorul anunţă programul serii, invitaţii speciali şi componenţa juriului
Ora 19.30-22.00 Concursul de interpretare a romanţei, recitaluri, momente vesele

Duminică, 3 Noiembrie 2013

Ora 19.00-19.15 - Prezentatorul anunţă programul ultimei zile a festivalului
Ora 19.15- 20.30 -Decernarea premiilor şi concertul de gală
Ora 20.30- 22.00- Recitaluri şi momente vesele
Ora 22.00 -           Închiderea festivalului. Primarul oraşului şi invitaţii ţin scurte alocuţiuni.

Intrarea este liberă.