joi, 6 iunie 2013

Programul F.I.F.E ZLATNA

Programul Festivalului

Vineri 14 iunie 2013

Ora 18.00-19.00 Parada portului popular din zona Zlatna – localnicii din satele ce aparţin de oraşul Zlatna vor veni însoţiţi de către preotul comunităţii să îşi prezinte portul, obiceiurile şi cântecele în faţa oaspeţilor de seamă ai urbei; parada se desfăşoară pe aleea pietonală între locomotiva Mocăniţa şi stadion
Ora 19.00-20.00 Moment artistic – muzică şi dansuri populare specifice zonei (Traian Jurchelea)
Ora 20.00        Deschiderea festivalului
20.00- 20.30 Prezentatorul anunţă care este scopul şi obiectivul acestui festival, iar primarul şi invitaţii speciali vor ţine scurte discursuri de „Bun venit!”; se va prezenta componenţa juriului
20.30-21.15   Moment artistic – ISTORIA ZLATNEI – o reconstituire artistică a tumultoasei existenţe milenare a străvechiului Ampelum; spectacol regizat de Gabriel Boholţ
21.45-22.00    Prezentatorul anunţă ce filme vor rula în această seară
22.05 – 23.30 Vor rula filme intrate în concurs, iar prezentatorul va spune câteva cuvinte despre fiecare film

Sâmbătă 15 iunie 2013

20.00 – 20.20 Prezentatorul anunţă programul celei de-a doua zile a festivalului
20.20-21.25   Moment artistic – Etno-Flacăra: Tică Lumânare & friends
21.25-21.30  Prezentatorul anunţă filmele care vor intra în competiţie în această seară
21.35-23.00 Vor rula filmele acceptate la jurizare; scenariul fiecăruia dintre acestea va fi  amintit pe scurt de către prezentator
23.00-23.15 Maestrul Geo Saizescu şi reputatul actor Sebastian Papaiani ne împărtăşesc din clusile filmării peliculei „La Porţile Pământului”, turnate chiar în zona unde astăzi se desfăşoară FIFE Zlatna
23.20-01.00 Va fi prezentat filmul artistic românesc, de lung metraj:
„La Porţile Pământului”, în regia maestrului Geo Saizescu, cu o distribuţie demnă de invidiat: Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani, George Constantin, Magda Barbu, Ilinca Tomoroveanu, Florina Luican şi Mitzura Arghezi

Duminică 16 iunie 2013

20.30-21.00  Prezentatorul anunţă începerea festivităţii de premiere
21.00-22.00  Decernarea premiilor filmelor câştigătoare şi vizionarea acestora
22.00-22.30  Primarul şi invitaţii FIFE Zlatna ţin scurte alocuţiuni la încheierea festivalului
22.30 -23.00 Spectacol folcloric
23.00            Masa festivă     

Sursa: Informaţia de Alba.

F.I.F.E Zlatna-Noutăţi

Am revenit cu noutăţi despre F.I.F.E Zlatna. Deoarece acest blog a primit acreditare în cadrul festivalului, vom putea să vă ţinem la curent cu evenimentele ce se vor desfăşura în Zlatna în perioada 14-16 Iunie 2013. 
Concertele şi proiecţiile vor avea loc pe Stadionul "Minaur" Zlatna, în acest sens va fi montată o scenă specială. Îl vom avea ca invitat special pe maestrul Sebastian Papaiani. Până când vom posta programul complet al festivalului suntem în măsură să vă anunţăm concertul extraordinar al lui Tică Lumânare (component al grupului KARMA), din data de 15 Iunie, ora 20.00 care va susţine un recital denumit Etno-Flacăra, în care va combina diverse melodii, unele în mare vogă pe timpul Cenaclului Flacăra, cu cântece de haiducie, drumeţie, de dor şi ducă.

În data de 6 Iunie, ora 19.00, la TVR2, va fi prezentat Festivalul Internaţional de Film Etnografic Zlatna (F.I.F.E.). În studioul televiziunii vor fi prezenţi Primarul Oraşului Zlatna, ing. Ponoran Silviu şi reprezentanţi ai organizatorilor. De asemena în data de 9 Iunie, între orele 20.00-21.00 la Radio România Internaţional, în emisiunea "Armonii Duminicale" va fi din nou prezentat acest festival.


Vom reveni cu programul complet al festivalului în cel mai scurt timp.

marți, 4 iunie 2013

Festivalul Internaţional de Film Etnografic Zlatna 14-16 Iunie 2013

Aflat la prima ediţie, Festivalul Internaţional de Film Etnografic Zlatna îşi propune să propage cultura şi tradiţiile naţionale, prin intermediul promovării tinerilor artişti. FIFE Zlatna - singurul festival etnografic de film din România - ajută la formarea şi educarea cineaştilor independenţi, are rolul de a descoperi noi talente şi promovează schimbul de valori culturale cu alte ţări. Organizatorul evenimentului cultural este Primăria Oraşului Zlatna.

 
   Festivalul este deschis şi profesioniştilor cineaşti, care doresc să contribuie la edificarea patrimoniului cultural naţional sau internaţional. Nu în ultimul rând, FIFE Zlatna se doreşte a fi o poartă de lansare şi educare a tinerilor comunităţii. În acest sens, primarul Silviu Ponoran a propus înfiinţarea unui Centru cultural al artelor vizuale, care să aibă şi o casă de producţie proprie, idee agreată şi aprobată de Consiliul Local Zlatna. Prin intermediul centrului cultural vor fi angrenaţi tinerii din Zlatna. Sub tutela centrului cultural al artelor vizuale s-au înfiinţat un cineclub şi un fotoclub, unde tinerii pot urma cursuri de operatorie, montaj film, regie film şi artă fotografică, sub îndrumarea unor specialişti în domeniu, aduşi din Bucureşti.
   Pe viitor, cele mai bune creaţii ale artiştilor din Zlatna pot fi promovate în cadrul FIFE Zlatna, creându-se noi oportunităţi de afirmare pentru tânăra generaţie. În cadrul festivalului va fi organizată şi o expoziţie-concurs de fotografie etnografică. Pe lângă un ajutor dat concret comunităţii şi mai ales tinerilor din Zlatna este şi un mod elitist de a promova valorile istorice, etnografice şi turistice a oraşului şi judeţului Alba.
Preşedintele juriului Festivalului Internaţional de Film Etnografic (FIFE) Zlatna pentru anul 2013 este cunoscutul regizor Geo Saizescu. Într-una din zilele festivalului va rula şi filmul maestrului Geo Saizescu, intitulat „La Porţile Pământului”, dupa un scenariu scris de către Dumitru Radu Popescu. Difuzarea în cadrul FIFE Zlatna a filmului „La Porţile Pământului” (1965) este ca o întoarcere în timp, deoarece acţiunea filmului se desfaşoară în zona Munţilor Apuseni şi chiar în oraşul Zlatna. Filmul îl puteţi vedea aici. 
Organizatorul festivalului anunţă că sunt puse în joc 13 premii: Marele Premiu (cel mai bun film etnografic), Premiul Juriului, Premiul Publicului, Cel mai bun film străin, Cea mai bună imagine a unui film românesc, Cea mai bună imagine a unui film străin, Cea mai bună coloană sonoră a unui film românesc, Cea mai bună coloană sonoră a unui film străin, Cea mai bună regie a unui film românesc, Cea mai bună regie a unui film străin, Cel mai bun film etnografic 3D, Cel mai bun montaj de film, Premiul Junior.  

Alte detalii le puteţi găsi pe site-ul oficial al festivalului:www.etnofilmzlatna.ro.

Vom reveni cu noutăţi!
Zlatna se încrie din 2013 în rândul comunităţilor care organizează evenimente culturale importante. În intervalul 14-16 iunie se desfăşoară în oraş prima ediţie a festivalului international de film etnografic. Preşedintele juriului este maestrul Geo Saizescu.

Citeste mai mult: adev.ro/mnv43j
Zlatna se încrie din 2013 în rândul comunităţilor care organizează evenimente culturale importante. În intervalul 14-16 iunie se desfăşoară în oraş prima ediţie a festivalului international de film etnografic. Preşedintele juriului este maestrul Geo Saizescu.

Citeste mai mult: adev.ro/mnv43j
Zlatna se încrie din 2013 în rândul comunităţilor care organizează evenimente culturale importante. În intervalul 14-16 iunie se desfăşoară în oraş prima ediţie a festivalului international de film etnografic. Preşedintele juriului este maestrul Geo Saizescu.

Citeste mai mult: adev.ro/mnv43j

luni, 1 aprilie 2013

Cheile Glodului

Rezervaţia Naturală Cheile Glodului , înfiinţată  în anul 1995 prin Hotărârea Consiliului Judeţean Alba nr.20/1995, reconfirmată prin  Legea 5/2000, este arie naturală protejată complexă de interes naţional şi corespunde categoriei IV IUCN şi anume arie de gestionare a habitatelor /speciilor: arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire.
           În prezent, Cheile Glodului fac parte din situl Natura 2000, ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii- cu o suprafaţă totală de 735 ha, administrat de A.T.E. Trascău Corp Zlatna.


 

Scopul principal al Rezervaţiei Naturale Cheile Glodului este protecţia şi conservarea habitatelor şi speciilor naturale sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic şi paleontologic. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Rezervaţia Cheile Glodului este situată în partea de sud-est a Munţilor Stânijei, o subdiviziune a Munţilor Metaliferi, în lungul Pârâului Ardeu, afluent al Pârâului Geoagiu, la limita dintre judeţele Alba şi Hunedoara. Altitudinea maximă este de 712 m, cea minimă de 450 m.







Rezervaţia Cheile Glodului este o rezervaţie complexă, reprezintă un relief pitoresc, cu abrupturi golaşe, în trepte, străpunse de ogaşe şi dominate de ţancuri, conservând totodată şi o bogată vegetaţie şi este situată administrativ în: comuna Almaşul Mare, sat Glod ( parţial); partea sudică a cheilor aparţine de comuna Balşa, sat Ardeu, Judeţul Hunedoara. Rezervaţia Cheile Glodului rezervaţia cuprinde 82 ha, la care se adaugă 73 ha zona tampon, totalizând 155 ha. Limita rezervaţiei urmăreşte muchia de la care porneşte abruptul cheilor de pe ambele părţi ale văii de la înălţimea de 600-700 m. Spre nord, limita se află în lungul a două ogaşe care ajung în Valea Glodului, unul din dreapta pe sub Dealul Vârtoapelor (681 m), şi altul din stânga pe sub versantul nordic al Văii Glodului (768m), ambele reprezentând şi limita de pădure. Din culmea Vârtoapelor (687m) se continuă pe muchia abruptului (în lungul curbei de 650m), din locul de unde pornesc crestele secundare şi ogaşele din cuprinsul cheilor. După un mers sinuos se ajunge la extremitatea sudică a abruptului care mărgineşte Dealul Grohurilor (741 m). De aici se întoarce cu aproximativ 180º, şi urmărind marginea pădurii, coboară până în firul văii, de unde se continuă pe versantul stâng, spre est, pe la baza abruptului calcaros prelungit din culmea Pleaşa Ardeului. Această ultimă porţiune formează limita de sud a rezervaţiei. În continuare limita merge pe muchia abruptului, îndreptându-se spre nord, şi cu un mers sinuos, care se menţine la 650-700 m, ajunge în prelungirea Măgurii Ardeului, pe care o ocoleşte, urmărind cu aproximaţie muchia abruptului şi limita pădurii.

Structura şi evoluţia componentelor naturale


Geologia - Cheile Glodului au fost tăiate în calcare  de vârstă jurasică ( Jurasicul superior ) , constituite  într-o bandă cu lăţime de 400-500 m , până la peste 1km,  dispusă de la est la vest  între văile Cibului şi Geoagiului. Calcarele stau pe un masiv de ofiolite (  un complex de bazalte şi diabaze provenind din Jurasicul inferior şi mediu ).


Relieful : Cheile Glodului sunt adâncite într-un platou calcaros, ce corespunde unei suprafeţe de netezire specifice M-ţilor Metaliferi , aflată la 650-700 m , numită Feneş Deva. Deasupra ei se înalţă cu câţiva metri ( pâna la 100 m ) , o serie de măguri teşite Măgura Glodului ( 768 m ), Măgura Ardeului ( 770 m ), Pleaşa Ardeului ( 855 m),  Dumbrăviţa ( 730 m). Pe această suprafaţă  apar numeroase forme carstice ( doline, văi carstice etc. ). Abrupturile calcaroase ale cheilor sunt ,în general, în trepte şi prezintă ţancuri, creste secundare şi abrupturi transversale în lungul ogaşelor care le fragmentează. În cuprinsul cheilor se găsesc trei peşteri : Peştera Zidită ( a nu se confunda cu cea din Cheile Madei ), Peştera Feciorilor şi Peştera cu două guri, iun aven denumit de localnici Peştera fără fund, precum şi Izvorul Tămăduirii.

Sursa foto aici.



Cheile Glodului văzute din satul Ardeu.


Hidrografia : Lungimea Pârâului Glodului, de la intrarea în chei, până la limita de sud a zonei tampon ( D. Cetăţii ) este 2,25 km .Pe el se grefează dintr-o parte şi câteva ogaşe cu scurgere temporară. În cuprinsul rezervaţiei predomină circulaţia subterană carstică.


Sursa foto aici.


Vegetaţia : Versanţii Văii Glodului , în limitele rezervaţiei, sunt acoperiţi în cea mai mare parte cu păduri de fag ( Fagus sylvatica ) , în maestec cu gorun ( Quercus petraea ). Pădurea este peticită de ţancurile, crestele şi stâncile de calcar şi de areale mici  de ierburi şi arbuşti, în general pajişti de stâncărie calcaroasă . În zona tampon pădurea ocupă suprafeţe mai mici care se întrepătrund cu  suprafeţe de vegetaţie arbustivă şi pajişti folosite ca păşune sau fâneaţă.
           
Posibilităţi de campare: Se poate campa în amonte de chei în poienile existente acolo,în curţile localnicilor din satul Glod, sau în aval în poienile din satul Ardeu sau de asemenea în curţile localnicilor. Accesul la respectivele poieni este accesibil cu automobilul prin satul Glod sau prin satul Ardeu.
Posibilităţi de alimentare: în ambele sate se găsesc  magazine mixte - cârciumi cu un program neregulat. Se pot cumpăra unele produse autohtone (lapte, brânză, ţuică etc.) de la localnici.


Atenţionări: Cheile sunt declarate rezervaţie naturală (custode oficial ATE Trascău Corp Zlatna), fapt care impune respectarea normelor de turism civilizat, bazat pe principii ecologice şi menţinerea unor relaţii respectuoase cu localnicii. Toate activităţile susceptibile de a avea un impact, chiar şi minor, asupra rezervaţiei, trebuie avizate de custodele ariei protejate, respectiv Asociaţia de Turism şi Ecologie Trascău Corp Zlatna.




Posibilităţi de practicare a turismului:

În prezent, numărul de turişti este redus, în principal din cauza lipsei capacităţii de cazare în zonă şi a stării drumurilor. Singura pensiune din zonă, în prezent, este Casa David, www.pensiuneacasadavid.ro, situată în satul Cib. Se poate caza la localnici, însă condiţiile sunt precare. Se poate alege cazarea în Staţiunea Geoagiu Băi şi apoi efectuarea de excursii de o zi în Cheile din Bazinul Văii Geoagiu. Drumul dintre Cheile Glodului şi Almaşu Mare cu ambele deviaţii către Geoagiu Băi şi Zlatna,  a fost recent asfaltat. O singură porţiune mai este neasfaltată, de apx. 4 km, de la intersecţia unde drumurile se despart: în stânga către Cib-Cheile Cibului, iar în dreapta către Glod-Cheile Glodului . Celor care vin dinspre Geoagiu Băi, vor merge pe traseul Geoagiu -Bozeş- Ardeu drumul fiind asfaltat până în sat. Inimosul Emilian Achim,  a organizat o reţea locală, neomologată, de ghizi locali. Pentru Glod puteţi apela la: Achim Florin - 0745.569.475 . Pentru orice problemă puteţi apela şi la Primăria Comunei Almaşu Mare: Tel.: 0258.850.105, Fax: 0258.850.014. Primar – Zaharie Aron – Tel.: 0258.850.165, Mobil: 0745.048.322. Şi bineînţeles, la ATE Trascău Corp, Tel 0745-306805.
 Se poate practica alpinismul şi escalada sportivă pe traseele amenajate în amonte de satul Ardeu. Gradul şi numele traseului sunt inscripţionate la bază. Pentru topo-ul zonei, acces consultaţi pagina de alpinism de pe www.amunteanu.go.ro.
            Pe lângă degustarea de bucate tradiţionale la localnici: brânză,lapte, ţuică (palincă), plăcinte, se pot efectua drumeţii pe traseele marcate spre Cheile Măzii, Cheile Cibului.

Trasee turistice:


1.Zlatna – Cheile Cibului- Ardeu -Cheile Măzii ( Madei)
Marcaj; cruce roşie Durata: 7- 8 ore
Caracteristici: traseu de atât de culme cât şi de vale, trece prin sau prin aproprierea tuturor cheilor din bazinul Văii Geoagiu.
2.Cheile Cibului –Cheile Glodului- Izvorul Tămăduirii –Ardeu 
Marcaj; triunghi roşu Durata: 3 ore
Caracteristici: traseu de atât de culme cât şi de vale.
Mai multe detalii pe www.trascaucorp.ro.


Diverse : în zonă se întâlnesc frecvent vipere cu corn. Atenţie sporită, zona abruptului nu este vizitată de către localnici sau eventuali turişti, potecile de acces la pereţi sunt înguste, dificil de urmărit sau inexistente.


marți, 26 martie 2013

Ajutor

Am impresia câteodată că încerc să-mi impun propriile viziuni despre ce ar dori un turist să vadă într-o zonă. Ce îmi doresc eu să văd, îmi e destul de clar, deşi mereu mă suprinde câte ceva. Dar ce îşi doresc cu adevărat turiştii să vadă? Cu ce să îşi umple timpul într-o excursie, vacanţă, pe lânga clasicele: masă, grătărisme, somn de voie, plajă, bar. 
Mulţi zlătneni au fost în diverse locuri din ţară. Mulţi sunt plecaţi afară. Aş vrea sa îmi spuneţi ce aţi văzut, ce va impresionat şi apoi la urmă ce credeţi că s-ar putea aplica şi în Zlatna.  Ajutaţi-mă. Ajutaţi-ne.
Comentariile pot fi şi anonime. Nu e relevant cine comentează, ci ce.
Sursa foto aici.

marți, 19 martie 2013

Despre Bucium... o scurtă prezentare

       Comuna Bucium este situată în partea central- vestică a judeţului Alba, în bazinul superior al văii Abrudelului, în Ţara Abrudelului care cuprinde oraşul Abrud şi comunele Bucium, Ciuruleasa şi Roşia Montană, într-o frumoasă zonă a Carpaţilor Occidentali, cuprinsă în totalitate de Munţii Metaliferi. De la Zlatna până în centrul comunei sunt 34 de km, în totalitate asfaltaţi. Buciumul este atestat ca aşezare înca din epoca bronzului, ca urmare a descoperirii de pe Dealul Vâlcoi a patru inele de buclă din aur, care datează din aceasta perioadă, aflate la muzeul din Viena. Localitatea a fost menţionată documentar prima oară în anul 1595.
        Peisajul natural al comunei este dominat de prezenţa pădurilor şi păşunilor, dar şi a unor forme de relief vulcanic, care au fost erodate de agenţi externi, ajungând la foma actuală. Cele doua Detunate, sunt o consecinţă a eroziunii factorilor externi, rocile fiabile au fost erodate rămânând în peisaj cele doua stânci. Detunata Goală este o rezervaţie naturală din categoria geologică, are o suprafaţă de 24 ha, se prezintă sub foma unor coloane prismatice de bazalt verticale, iar la bază grohotişuri de bazalt. Are o înălţime de 1158 m. 


Detunata Flocoasă (1 265 m) este tot o rezervaţie geologică, singura diferenţă faţă de Detunata Goala este de aspect si formă, aceasta fiind acoperită de păduri, de unde şi numele de origine populară - Detunata Flocoasă.
    Poiana cu narcise de la Negrileasa se află situată în partea sud-estica a comunei, este o rezervaţie naturală din categoria botanică importantă prin prezenta narciselor în luna mai. În fiecare an, se organizează în cea mai apropiată duminică de data de 20 Mai, o sărbătoare a Narciselor.

Despre cele trei rezervaţii voi scrie mai pe larg în articole viitoare. 
           Potenţial turistic antropic
    Reprezentând creaţia umană, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice, culturale şi economice, cât şi elementele materiale şi spirituale tradiţionale ale oamenilor, manifestate de-a lungul timpului, într-o îmbinare armonioasă cu natura.
    Vestigiile trecutului atestă pe teritoriul comunei Bucium existenţa unor străvechi exploatări miniere, cunoscute încă din epoca daco-romană şi continuate până în prezent.    În satul Bucium Poieni, pe Muntele Vâlcoi şi Corabia (la Slăvăşoaie) se află două cimitire romane, care atestă vechimea exploatării aurului aici.
       În masivul Frasin-Rodu există lucrari miniere dacice în locul numit de localnici "Corănzile Frasinului". Lucrările acestea, care se pot uşor observa, au fost continuate apoi de romani prin galerii scurte realizate din daltă şi ciocan.
    Ieruga Corăbiei situată în masivul Corabia este o lucrare de proporţii gigantice, după unii, începută cu mult înaintea perioadei romane. Aurul aici s-a aflat la suprafaţă în stâncă. Exploatarea lui s-a făcut prin săparea unui şanţ lung de peste 600m, 40m lăţime şi peste 30 m adâncime.
    În masivul Vâlcoi în anul 1831 s-au descoperit patru inele de buclă de aur din epoca bronzului. Aceste inele se află astăzi la Kunsthistoriches Museum, Viena. Tot aici în decursul timpului au fost identificate lucrări miniere romane, altare votive şi o importantă necropolă din acea perioadă. 
  
Ştiaţi că?   
         Comuna Bucium este locul de unde Ion Agârbiceanu s-a inspirat pentru scrierea nuvelei Fefeleaga, nuvelă care cuprinde aspecte din familia unor mineri din Munţii Apuseni, la începutul secolului al XX-lea, după părerea mea "cea mai tristă poveste a neamului românesc".
Eroina nuvelei, Fefeleaga, are un muzeu în Bucium. Muzeul este de fapt o locuinţă tradiţională amenajată după modelul caselor din perioada anilor 1900, în cadrul unui proiect iniţiat de Consiliul Judeţean Alba şi Primăria Bucium. Muzeul este amplasat pe terenul ce a aparţinut Sofiei David, denumita de Agârbiceanu "Fefeleaga" în nuvela pe care a scris-o în perioada în care a fost învăţător la şcoala din Bucium.
Expoziţia muzeală este alcătuită dintr-o casa cu pridvor, cu o camera şi cămară, precum şi un cuptor de pâine aflat în vecinătatea casei. Întreg ansamblul a fost proiectat şi construit după o documentare minuţioasă realizată de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia astfel încât să reconstituie întocmai o casă moţeasca de la începutul secolului trecut, o casa aşa cum avea şi Fefeleaga. Casa este amplasată la doar 500 de metri de construcţia iniţială, dar aşezată în vecinătatea drumului, astfel încât să uşureze accesul vizitatorilor. 
Ce este deosebit de  interesant, e că un strănepot al Sofiei David, pe numele lui David Gheorghe are un Popas Turistic chiar sub poalele Detunatei. Toată lumea însă îi spune Vetălău. 

Deşi aparent, oamenii nu sunt prea interesaţi de dezvoltarea turismului în zonă, există în prezent mai multe pensiuni: una în Izbita, trei în Bucium Şasa, una în Bucium Poieni, plus Popasul lui Vetălău.

În acest an, în perioada 20 Iulie -4 August, Asociaţia «Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie» – RPER, organizează Universitatea de Vară Bucium ediţia a III-a, fiind o continuare a celor două ediţii anterioare. Timp de două săptămâni, programul UdV prevede continuarea activităţilor anterioare de salvgardare prin identificare, inventariere, clasare şi restaurare a patrimoniului rulal in situ, după modelul european – francez, fundamentat filosofic de paradigma Declaraţiei ICOMOS: «Salvarea spiritului locului», cu beneficii durabile de dezvoltare teritorială – culturale, sociale şi economice.
      Programul practic presupune studiul pe teren, în vederea obţinerii materialului documentar necesar repertorierii patrimoniului rural arhitectural din comună, prin întocmirea releveelor, analizelor morfologic-constructive şi a fişelor analitice, documentării fotografice, a schiţelor perspective, precum şi iniţierea practicilor de restaurare. Lucrările practice se vor desfăşura sub îndrumarea şi cu ajutorul specialiştilor RPER, ai Muzeului ASTRA, persoanelor responsabile (cadre didactice şi specialişti în domeniu) prin parteneriate cu Facultatile de profil “Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu” Bucuresti, “Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” - Facultatea de Arhitectura G.M. Cantacuzino” Iasi, “Universitatea Tehnica - Facultatea de Arhitectura si Urbanism” Cluj.

Mai multe detalii aici
 
Pozele de mai jos exemplifică cele de mai sus.